BNR: Inflația coboară la 9,31%, însă se preconizează o nouă creștere din cauza majorării prețurilor la energie
Minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026, publicată de Banca Națională a României (BNR), arată că inflația a continuat să scadă lent la începutul anului, ajungând la 9,31% în februarie, însă perspectiva pe termen scurt s-a deteriorat semnificativ din cauza scumpirii energiei. Economia a încetinit puternic la finalul lui 2025, piața muncii dă semne de răcire, iar riscurile externe, în special cele generate de războiul din Orientul Mijlociu, s-au intensificat, influențând piețele financiare și așteptările inflaționiste.
Rata anuală a inflației a coborât la 9,31% în februarie 2026, de la 9,69% în decembrie 2025, în principal pe fondul scăderii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Această evoluție a fost contrabalansată de creșteri pe segmente precum combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. Inflația de bază (CORE2 ajustat) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, aproape exclusiv datorită ieftinirii alimentelor procesate, după șase trimestre de creștere continuă.
BNR a transmis că temperarea inflației de bază a fost determinată în principal de factori de ofertă, reducerea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, efecte de bază dezinflaționiste și încetinirea inflației importate, și doar într-o mică măsură de slăbirea cererii de consum. Prețurile de producție din industrie pentru bunurile de consum au început să scadă după cinci trimestre consecutive de creștere, semnalând o posibilă temperare viitoare a presiunilor inflaționiste.
Cu toate acestea, așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce crește riscul de persistență a inflației de bază. Puterea de cumpărare a populației a continuat să se reducă ușor, pe fondul inflației ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor.
Economia a încetinit puternic, iar cererea internă slăbește
Activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul anterior, indicând o adâncire peste așteptări a deficitului de cerere agregată. Creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%, de la 1,7% în trimestrul III, în principal din cauza contribuției negative a variației stocurilor și a contracției consumului populației. Impactul negativ asupra cererii interne a fost doar parțial compensat de creșterea robustă a investițiilor. Exportul net a redevenit pozitiv, deoarece exporturile au scăzut mai puțin decât importurile, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și la o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent.
Pentru începutul anului 2026, BNR anticipează o ușoară redresare economică, însă cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, în contextul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Deficitul de cerere agregată rămâne peste nivelurile estimate anterior și va continua să exercite presiuni dezinflaționiste pe termen mediu.
Piața muncii se detensionează, dar rămân incertitudini
Datele indică o răcire a pieței muncii: numărul salariaților a scăzut în ianuarie 2026, iar contracția anuală s-a accentuat. În același timp, rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară scădere față de media de 6,2% din trimestrul IV 2025. Sondajele arată însă o diminuare evidentă a intențiilor de angajare și o reducere semnificativă a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Creșterea salariilor a încetinit, iar costurile unitare cu forța de muncă din industrie s-au redus considerabil.
Evoluțiile viitoare rămân incerte, fiind influențate de inflație, așteptările inflaționiste și majorarea salariului minim din iulie 2026. În același timp, factori precum măsurile de consolidare fiscală, utilizarea forței de muncă extracomunitare, digitalizarea și automatizarea ar putea tempera presiunile salariale, în timp ce dezechilibrele din anumite sectoare le-ar putea amplifica.
Piețele financiare și cursul valutar, sub presiunea riscurilor externe
Evoluțiile de pe piețele financiare au devenit mai volatile. Dobânzile interbancare au scăzut în februarie, dar au crescut ulterior, iar randamentele titlurilor de stat au înregistrat fluctuații ample, pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor. Cursul leu/euro a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității financiare globale, al creșterii aversiunii la risc și al deficitelor gemene ridicate.
Continuarea consolidării fiscale este esențială pentru reducerea primei de risc și a costurilor de finanțare. Creditarea sectorului privat și-a oprit tendința de încetinire și a crescut ușor la 6,8% în februarie 2026, evoluția fiind susținută de împrumuturile acordate companiilor. În schimb, creditarea populației a continuat să încetinească, în special pe segmentul creditelor de consum în lei.
Inflația va crește temporar, iar BNR avertizează asupra riscurilor majore
Potrivit noilor evaluări, inflația va crește în perioada martie-iunie 2026 peste nivelurile prognozate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Aceste efecte vor fi amplificate de factori interni precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și majorările de TVA și accize din 2025, și vor depăși influențele favorabile generate de noile mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze.
Pe termen mediu, inflația este așteptată să scadă la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027. BNR consideră că balanța riscurilor rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, în special din cauza energiei. În același timp, slăbirea cererii agregate și măsurile de consolidare fiscală vor genera presiuni dezinflaționiste pe termen mediu.
Incertitudini majore sunt legate de evoluția mediului extern, inclusiv de tensiunile comerciale globale și de impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene și asupra percepției de risc în regiune. BNR subliniază importanța atragerii fondurilor europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru susținerea economiei și a reformelor structurale.
Dobânda-cheie rămâne la 6,50%
În acest context, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, a fost menținută rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și rata dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. BNR a decis, de asemenea, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit minutei, această decizie este justificată de necesitatea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-un context caracterizat de presiuni inflaționiste pe termen scurt, generate în principal de șocuri de ofertă, și de tendințe dezinflaționiste pe termen mediu, pe fondul slăbirii cererii agregate și al încetinirii economiei. Membrii Consiliului au subliniat, totodată, importanța monitorizării atente a evoluțiilor interne și externe, în vederea calibrării adecvate a instrumentelor de politică monetară și a menținerii stabilității financiare.
