România în 2025: deficitul bugetar se reduce la 7,9% din PIB
Deficitul bugetar al României, conform metodologiei europene ESA și validat de Eurostat, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Această corecție de 1,4 puncte procentuale depășește așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, conform anunțului Ministerului Finanțelor.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța reducerii deficitului pentru stabilitatea economică, afirmând: „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă.” El a mulțumit românilor și mediului privat pentru răbdare și încredere, accentuând că ajustarea fiscală este esențială pentru reconstrucția credibilității economice a statului român.
Conform datelor Eurostat, România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an. Comparativ, alte state din UE au înregistrat ajustări mai moderate: Polonia se află la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia la 5,2%, iar Franța la 5,1%. Italia a avut o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale. Totuși, România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, în contextul în care media la nivelul UE este de aproximativ 3% din PIB.
Ajustare fiscală fără tăierea investițiilor
Ministerul Finanțelor a precizat că reducerea deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri, inclusiv creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. De asemenea, statul a redus semnificativ arieratele și obligațiile restante, intrând în 2026 într-o poziție fiscală mai stabilă. Este important de menționat că ajustarea nu a fost realizată prin reducerea investițiilor publice, România menținând un nivel ridicat al acestora, de 7,2% din PIB, ceea ce se situează printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Impact asupra economiei și creditării
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt considerate condiții esențiale pentru scăderea costurilor de finanțare ale economiei. Deficitele mari și datoria publică în creștere se traduc în dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și în costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Autoritățile au comunicat că procesul de consolidare fiscală urmărește reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil și atractiv pentru investiții private.
