Critici la adresa propunerii de listare a companiilor de stat
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu de a lista la bursă anumite companii de stat, afirmând că aceasta se bazează pe „patru probleme distincte” și pe o serie de „mituri” care nu reflectă realitatea economică. Într-o postare pe Facebook, Oprea a subliniat modul în care documentul a fost introdus în ședința de Guvern și impactul unei eventuale listări asupra deficitului bugetar și guvernanței corporative.
Oprea a menționat că lista companiilor vizate, incluzând CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. Acesta a subliniat că documentul a fost adăugat pe ordinea de zi în dimineața ședinței de Guvern, fără timp pentru o analiză adecvată. „Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”, a declarat Oprea, acuzând o lipsă de transparență în procesul decizional.
Oprea a contestat invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență, afirmând că acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, dar societățile incluse în propunere nu au legătură directă cu această obligație. România ar trebui să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN.
Problemele listării companiilor de stat
Oprea a criticat și ideea că listarea companiilor de stat ar contribui la reducerea deficitului bugetar. „Veniturile obținute din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente conform metodologiei europene ESA 2010, utilizată de Eurostat, iar statul ar pierde dividendele anuale generate de aceste companii”, a spus el. De asemenea, a respins ideea că listarea ar elimina sinecurile sau ar îmbunătăți automat managementul, subliniind că există companii de stat deja listate, cum ar fi Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz, care respectă reguli stricte de transparență, fără a rezolva toate problemele.
„Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire a guvernanței”, a avertizat Oprea, subliniind că statul ar pierde pe termen lung venituri fără beneficii clare. El a menționat că listarea poate fi un instrument util pentru companiile ineficiente, dar nu și pentru cele deja profitabile și listate, dând exemplul modelului Hidroelectrica. „Confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, nu este reformă. Este comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”, a conchis Oprea.
Reacția vicepremierului Oana Gheorghiu
Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins criticile, subliniind că lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză. Ea a explicat că propunerea a fost discutată cu analiști și alte părți interesate, fiind transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor, fără obiecții formale. Gheorghiu a afirmat că dezbaterea a fost politizată și a respins ideea că listarea ar însemna pierderea controlului asupra companiilor de stat.
„Nu lista aceasta e problema, ci a fost folosită ca un instrument politic, ceea ce este foarte trist. Este foarte trist că politicienii anului 2026 încă mai folosesc astfel de instrumente pentru a câștiga bătălii politice”, a spus Gheorghiu. Ea a continuat, precizând că listarea companiilor de stat nu înseamnă vânzarea țării, ci protejarea companiilor de devalizare. „Acele companii au nevoie de investiții, au nevoie să-și crească capacitățile de producție”, a adăugat ea, afirmând că listarea este o soluție pentru atragerea de investiții în companiile de stat.
