Ce îl fascinează pe Donald Trump în privința hărților și a schimbării numelui locurilor?
Schimbul de replici tensionat dintre preşedintele Donald Trump şi prim-ministrul canadian Mark Carney, legat de transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american, a evidenţiat modul în care cererile lui Trump de a modifica harta lumii influenţează politica externă a Statelor Unite. Aceste solicitări au alarmat aliaţii, au dus la conflicte între Casa Albă şi corpul de presă, precum şi la îngrijorări că duşmanii vor fi încurajaţi în ceea ce priveşte revendicările teritoriale. Compulsia cartografică a lui Trump, dorinţa sa de a modifica hărţile, are rădăcini adânci în cariera sa de om de afaceri, unde a obţinut putere prin dobândirea drepturilor de proprietate şi de branding.
„Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a declarat Trump în timpul întâlnirii cu Mark Carney, subliniind dorinţa sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. El a afirmat: „Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiţi la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”.
În 2022, Trump a afirmat: „Îmi plac hărţile. Şi întotdeauna am spus: „Uitaţi-vă la mărimea Groenlandei. Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”. El a exprimat dorinţa ca SUA să „obţină” Groenlanda, să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama şi să „deţină” Gaza. Aceste comentarii au stârnit controverse atât în rândul presei, cât şi în relaţiile internaţionale, generând tensiuni cu Mexicul și Iranul.
Potrivit lui Karl Offen, profesor de geografie la Universitatea Syracuse, modificările denumirilor și hărțile sunt strâns legate de politică: „Hărţile şi politica s-au căsătorit din prima zi. A denumi înseamnă a revendica”. Această practică are efecte geopolitice semnificative, generând proteste în Groenlanda și provocând reacții intense din partea oficialilor din Mexic și Iran.
Hărţile au fost esenţiale pentru mesajele politice ale lui Trump, inclusiv în timpul ambelor sale mandate. A folosit hărţi electorale pentru a ilustra victoriile sale, chiar și atunci când populația comitatelor roșii era mai mică decât a celor albastre. De asemenea, Trump a distribuit hărţi care arătau „Golful Americii” și SUA unite cu Canada, formulându-și ideile în termeni imobiliari.
Fascinaţia lui Trump pentru Canada şi Groenlanda este amplificată de dimensiunile lor pe hartă. Canada este a doua cea mai mare ţară din lume, iar Groenlanda este cea mai mare insulă. Aceasta, împreună cu proiecţia Mercator, care distorsionează dimensiunile reale, contribuie la percepția favorabilă asupra acestor regiuni.
Directorul de comunicare al Casei Albe a lăudat aprecierea lui Trump pentru geografie și istorie, subliniind că administrația sa este dedicată excepționalismului american. Cu toate acestea, prim-ministrul Groenlandei a subliniat că „nu vom fi niciodată, niciodată, o proprietate care poate fi cumpărată de oricine”.
În contextul tensiunilor internaționale, Trump a declarat că va lua o decizie cu privire la schimbarea numelui Golfului Persic în „Golful Arabiei” în timpul unei vizite în Orientul Mijlociu. Această propunere a fost rapid criticată de oficialii iranieni, care au avertizat că o astfel de schimbare ar atrage „mânia tuturor iranienilor”.
