FMI: Europa se află în pericol de recesiune din cauza prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu
Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu devine un factor decisiv pentru economia Europei, avertizează FMI, subliniind că o criză prelungită ar putea afecta grav aprovizionarea cu energie și ar putea împinge regiunea spre recesiune. Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat semnificativ, pe fondul perturbărilor energetice generate de război, care se estimează că vor duce la înăsprirea condițiilor financiare.
FMI arată că economia europeană rămâne rezilientă, dar este tot mai expusă șocurilor externe, pe fondul unei crize energetice legate de războiul din Iran și de închiderea Strâmtorii Ormuz. Instituția solicită reforme rapide, inclusiv finalizarea pieței unice a UE printr-o mai bună interconectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și creșterea productivității.
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70%, în timp ce prețurile gazelor în Europa rămân cu circa 45% peste nivelurile de dinaintea războiului. Deși mai puțin severă decât șocul din 2022, această creștere este așteptată să apese puternic asupra creșterii economice, avertizează FMI. Tranziția pe termen lung a Europei către energie regenerabilă, care reprezintă acum peste jumătate din producția de electricitate, a contribuit la atenuarea impactului șocului energetic; totuși, FMI spune că aceasta oferă doar o protecție parțială.
Prognozele de creștere au fost revizuite în scădere, zona euro fiind așteptată să crească cu puțin peste 1% în 2026, față de aproximativ 1,4% înainte de războiul din Iran, potrivit estimărilor FMI. Între timp, inflația rămâne ridicată, reflectând presiunile persistente generate de energie și de perturbările din lanțurile de aprovizionare.
Impactul economic depinde de durata conflictului
Perspectivele FMI depind în mare măsură de evoluțiile geopolitice, instituția avertizând că un conflict scurt în Orientul Mijlociu ar putea limita daunele; însă, o criză prelungită ar putea împinge Europa în recesiune. „Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
El a avertizat că blocul nu își poate permite „să repete greșelile trecutului”, subliniind că orice măsuri de sprijin trebuie să fie temporare, țintite și să nu stimuleze cererea agregată. Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale.
Industria europeană plătea de două până la trei ori mai mult pentru energie decât competitorii din Statele Unite și China, reflectând o vulnerabilitate structurală, nu un dezechilibru temporar, avertizează FMI.
Păstrarea ETS și modernizarea rețelelor electrice
În acest context, menținerea ritmului reformelor energetice este esențială. Raportul FMI îndeamnă UE să rămână angajată față de piața sa de carbon, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care a fost aproape de colaps, dar este considerat de FMI un instrument ce susține progresul în adoptarea energiei eoliene și solare. Instituția avertizează că abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresele obținute în decarbonizare.
În plus, Europa trebuie să finalizeze piața internă a energiei, potrivit FMI, pachetul privind rețelele electrice propus de Comisie fiind „un pas important”. Modernizarea rețelelor electrice și dezvoltarea capacităților de stocare sunt esențiale pentru ca UE să reușească în tranziția energetică și vor domina agenda politică în lunile următoare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic asupra propunerii privind rețelele până în vară.
„Made in Europe” ar putea avea efecte negative
Raportul FMI analizează și propunerea Comisiei privind Industrial Accelerator Act (IAA), arătând că aceasta include măsuri utile, precum diversificarea lanțurilor de aprovizionare. Totuși, instituția avertizează că regulile de achiziții „Made in Europe” și condițiile impuse investițiilor străine legate de crearea de valoare locală ar putea distorsiona piețele și slăbi avantajul competitiv.
Protejarea industriilor strategice reprezintă un obiectiv legitim, afirmă FMI, dar trebuie ghidată de o analiză riguroasă cost-beneficiu. Instrumentele de politică publică diferă semnificativ în ceea ce privește eficiența și costurile, iar intervențiile ar trebui limitate la cazurile în care piețele nu pot funcționa eficient de unele singure.
Raportul avertizează, de asemenea, asupra unor capcane frecvente în politicile publice, subliniind că relaxarea regulilor de concurență, strategiile industriale necoordonate sau renunțarea la angajamentele climatice ar putea, în cele din urmă, să slăbească, nu să întărească poziția Europei.
