Prețul ridicat al „jucăriei”: România dezavantajată în PNRR din cauza unui comitet creat de Oana Gheorghiu
Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului din partea PSD, a declarat că România a primit o sumă mai mică în cadrul cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Comisia Europeană a explicat, într-o scrisoare, motivele reducerii sumei. Oprea a susținut că înființarea unui comitet coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi dus la pierderi de fonduri europene.
„Comisia Europeană a motivat într-o scrisoare de ce a plătit mai puțini bani pentru jaloanele și țintele din cererea de plată 3. Jalonul referitor la AMEPIP avea două componente: numirea conducerii în urma procesului de selecție și operaționalizarea agenției, iar suma reținută era de 330 milioane de euro. Am reușit să încheiem acest proces de selecție și să numim conducerea AMEPIP până pe 28 noiembrie 2025, data limită impusă de procedurile europene; am primit 132 milioane de euro”, a declarat Oprea.
El a menționat că, în legătură cu operaționalizarea AMEPIP, a identificat „o surpriză neplăcută”. Potrivit lui Oprea, decizia cu numărul 572/2025 a Prim-ministrului a stabilit rolul și responsabilitățile Comitetului interministerial care sprijină implementarea reformei ÎS. Comitetul acționează ca o structură de coordonare a politicilor publice privind ÎS și este mandatat să coordoneze și să armonizeze politicile autorităților publice, să propună abordarea strategică a Guvernului și să promoveze standardele de guvernanță corporativă ale OCDE.
Oprea a subliniat că înființarea acestei structuri paralele de guvernanță corporativă diluează funcțiile principale ale AMEPIP, limitându-i rolul la supravegherea tehnică. „Deci, înființarea comitetului doamnei Oana Gheorghiu ne-a făcut să pierdem bani din PNRR! Cam scumpă „jucăria”, doamnă, pierderea totală pe acest jalon a fost de aproape 200 milioane de euro”, a adăugat Oprea.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România pierde 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme întârziate, incomplete sau implementate defectuos în anii anteriori, suma fiind aferentă cererii de plată numărul 3 din PNRR. Din aceeași cerere, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, bani care inițial fuseseră suspendați.