Conflicte înverșunate: Alianța Netanyahu-Trump ajunge la un punct de cotitură
Benjamin Netanyahu a făcut un pas înainte în această săptămână, întrerupând o tăcere considerată „neobișnuit de lungă” în privința conflictului cu Iranul. Într-un comentariu video, el a afirmat că are „coordonare deplină” cu Donald Trump, cu care vorbește „aproape zilnic”. Această insistență asupra relației pozitive dintre SUA și Israel a venit după săptămâni de rapoarte în presa internă, care sugerau că Israelul nu mai era consultat în legătură cu conflictul cu Iranul și cu negocierile de pace mediate de Pakistan, conform The Guardian.
Scepticismul privind credibilitatea lui Netanyahu în rândul publicului și al presei independente este foarte mare, iar reacția imediată a observatorilor la declarația sa a fost speculația că realitatea ar putea fi chiar mai gravă decât se anticipa. Dahlia Scheindlin, consultant politic și sondor americano-israelian, a afirmat: „Vorbește atât de mult despre cât de grozave sunt relațiile, încât mă îngrijorează destul de mult câtă tensiune există.”
Trump și Netanyahu s-au prezentat ca imagini în oglindă, amândoi fiind pionieri ai metodelor populiste în politica internă și subminând fundamentele constituționale ale sistemelor care i-au adus la putere. De la 28 februarie, când SUA și Israel au lansat un atac devastator asupra Iranului, destinele lor sunt atât de strâns legate, încât va fi dificil pentru oricare dintre ei să se desprindă de această moștenire.
Netanyahu a petrecut decenii încercând să convingă președinți americani să se alăture Israelului într-un război împotriva Republicii Islamice. A contribuit la retragerea lui Trump din acordul nuclear din 2015, ceea ce a dus la intensificarea programului nuclear iranian. În februarie, Netanyahu a jucat un rol esențial în convingerea lui Trump că războiul era singura soluție la amenințare, argumentând că ar fi ușor de câștigat.
La începutul conflictului, Trump a fost influențat de exemplul Venezuelei, unde regimul lui Nicolás Maduro a fost răsturnat fără mari dificultăți. Netanyahu a prezentat informații despre Iran, susținând că economia acestuia era în ruine și că regimul era pe cale de a cădea. Totuși, calculele s-au dovedit a fi greșite: poporul iranian nu s-a revoltat, regimul a rămas stabil, iar Garda Revoluționară a reușit să provoace pagube semnificative forțelor americane și aliaților din Golf.
După aproximativ 30 de zile de la începerea războiului, Trump a început să devină dezamăgit de Netanyahu. Președintele a încetat să mai menționeze Israelul în declarațiile sale optimiste despre conflict, iar când negocierile pentru o încetare a focului au început, Israelul a fost lăsat pe dinafară. Trump a fost nevoit să intervină, cerându-i lui Netanyahu să nu bombardeze Libanul.
De la acest punct critic, oficialii israelieni au fost informați că încetarea focului nu va dura și că o revenire la ostilități era inevitabilă. Recent, ziarele israeliene au raportat reluarea coordonării militare dintre SUA și Israel, anticipând noi atacuri comune.
Daniel Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel, a declarat că Trump se pregătește deja pentru o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, ceea ce ar putea determina o deturnare a atenției de la conflictul cu Iranul. Netanyahu, care trebuie să organizeze alegeri până în octombrie, se confruntă cu o situație complicată, iar ambii lideri ar putea suferi politic din cauza eșecurilor strategice în acest conflict.
În concluzie, atât Netanyahu, cât și Trump par a fi într-o strânsă legătură geopolitică, dar tensiunile și eșecurile în gestionarea războiului cu Iranul ar putea duce la un punct de cotitură în relația lor, afectându-le pozițiile politice la nivel intern.
