Nicușor Dan: „SAFE avansează conform planului”
Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” că programul SAFE se desfășoară conform calendarului stabilit și că România va finaliza semnarea tuturor contractelor până la 31 mai. Aproximativ 60% din proiectele din cadrul programului vor genera producție în țară.
Întrebat despre respectarea țintei de investiții, în contextul riscurilor anilor electorali asupra bugetului, Nicușor Dan a răspuns cu fermitate: „Nu există vreun dubiu pe această chestiune. Am fost implicat în elaborarea bugetului pe 2026 și pot să vă spun că obligațiile asumate la Haga au fost prioritare.” El a adăugat că bugetul a fost structurat astfel încât datoriile și obligațiile să fie respectate, menționând că România se află la 2,5% în acest proces și că va continua să își respecte angajamentele.
„De altfel, chiar azi, în comisiile de apărare se va vota ultima parte a mecanismului SAFE. Există o dezbatere politică internă, însă pe obligațiile strategice”, a completat președintele.
Nicușor Dan a subliniat că programul european SAFE respectă calendarul stabilit, iar etapa contractuală va fi finalizată în următoarele săptămâni. „Pe SAFE suntem în grafic. Acum există termenul de 31 mai, deci peste trei, patru săptămâni, până la care trebuie să fie semnate contractele. Aceste contracte necesită un vot în Parlament, iar astăzi se va vota ultima componentă care ține de Ministerul Transporturilor”, a explicat el.
Președintele a evidențiat că programele de înzestrare vor aduce beneficii economice directe, inclusiv prin relocarea producției în România. „Programele SAFE vor aduce aproximativ 60% din contractele pe partea militară în România, adică în jur de 13 miliarde din cele 17 miliarde, restul fiind destinate proiectelor de infrastructură”, a afirmat el, adăugând că există intenția ca aceste investiții să continue și după 2030.
La Summitul NATO de la Haga, statele membre au decis creșterea cheltuielilor pentru apărare până în 2035, la 3,5% din PIB, plus 1,5% pentru investiții conexe în infrastructură și mobilitate militară. România își propune să rămână aliniată acestor obiective în următorul deceniu, în ciuda presiunilor bugetare și politice interne.
