Amintiri din trecut: Arthur Miller despre viața alături de Marilyn Monroe – „Moartea era mereu aproape”

Amintiri din trecut: Arthur Miller despre viața alături de Marilyn Monroe

Actrița americană Marilyn Monroe își dorea un soț care să fie „tată, iubit, prieten și agent”, conform unor înregistrări făcute publice recent de dramaturgul Arthur Miller, unul dintre partenerii săi de viață. Miller a explicat că, deși actrița își dorea foarte mult un copil, acesta n-ar fi fost decât „o problemă în plus” din cauza personalității ei complicate.

Dialogul a fost înregistrat de Christopher Bigsby, prieten și biograf al lui Miller, care a fost considerat unul dintre cei mai influenți autori ai secolului XX. Înregistrările au fost realizate pe parcursul a aproape trei decenii și abordează nu doar relația lor conjugală, ci și incertitudinile lui Miller cu privire la cariera sa și poziția sa față de persecuția anticomunistă din anii ’50, cunoscută sub numele de „macartism”.

Miller a recunoscut că a simțit că „moartea o pândea mereu” pe Monroe. Actrița credea că, dacă nu „avea grijă de viața ei”, urma să aibă un „sfârșit catastrofal”. Miller a dezvăluit că, odată, Monroe a fost nevoită să apeleze la medici pentru că „ingerase îndeajuns de multe medicamente încât să se sinucidă”.

„Am simțit că avea o stare psihologică foarte delicată. În cele din urmă, a durat câțiva ani, dar s-a întâmplat”, a spus Miller, referindu-se la sinuciderea actriței. „Era peste puterea mea și a oricui altcuiva s-o opresc”, a adăugat el. Miller a descris moartea lui Monroe, în urma unei supradoze de barbiturice, în 1962, ca fiind inevitabilă, spunând că „îi era imposibil să trăiască, cu atât mai puțin alături de cineva”.

În cadrul conversației, dramaturgul a realizat că a fost o greșeală să se căsătorească cu Marilyn Monroe după doar câteva luni: „Pur și simplu, nu dispunea de resurse interne. Își dorea un tată, un iubit, un prieten, un agent, mai ales pe cineva care să n-o critice niciodată pentru nimic, altfel își pierdea încrederea în sine.”

Referitor la avortul spontan și sarcina extrauterină pe care le-a suferit actrița, Miller a comentat că simțea că ea dorea să fie mamă „la modul ideal”, în timp ce lucra sub o „presiune enormă”. „Într-un fel, nu sunt sigur cât de bine i-ar fi prins să aibă un copil. Ar fi fost o problemă în plus… Nu știu cum ar fi funcționat în practică”, a admis el.

Miller a descris-o pe Monroe drept o persoană „încântătoare” și „o femeie foarte inteligentă”, dar a menționat că „paranoia” a pus stăpânire pe ea, deoarece suspecta că toată lumea o exploata sau îi făcea rău. Cei doi s-au înstrăinat în timp ce Monroe juca în „The Misfits”, filmul pe care Miller l-a scris pentru ea în 1960. Când filmările s-au încheiat, relația lor ajunsese la final.

De asemenea, Miller a vorbit despre faima lui Monroe, afirmând că aceasta reprezenta o formă de putere sexuală. El a mărturisit că a avut îndoieli constante referitoare la capacitatea sa de a scrie, considerând că „toată viața mea a fost o luptă constantă împotriva nesiguranței.”

Miller a discutat și despre apropierea sa de comunism și despre cenzura pe care Hollywoodul a exercitat-o asupra operei sale, după ce a refuzat să numească scriitori comuniști în fața Comitetului pentru Activități Antiamericane, în 1956. El a afirmat că macartismul a creat o „senzatie irațională de teamă constantă”, spunând că „nu exista nicio modalitate rațională de a face față la toate acestea.”

Înregistrările au fost transcrise pentru o carte, „The Arthur Miller Tapes: A Life in His Own Words”, publicată de editura Cambridge University Press.