Proteste masive în Argentina împotriva reducerilor din educație
Zeci de mii de studenți, profesori și sindicaliști s-au mobilizat marți în Buenos Aires și în alte orașe din Argentina pentru a protesta împotriva reducerii finanțării universităților publice, parte a măsurilor de austeritate impuse de guvernul președintelui Javier Milei. În capitală, manifestanții au ocupat jumătate din Plaza de Mayo, în fața sediului președinției, precum și străzile adiacente.
Protestele au avut loc în orașe precum Córdoba, Mar del Plata, Mendoza și Tucumán, unde cortegii numeroase au mărșăluit prin centrul acestora. Aceasta a fost a patra mobilizare națională în sprijinul universităților de la venirea lui Javier Milei la putere în decembrie 2023. Prima mobilizare, care a fost deosebit de numeroasă, a avut loc în aprilie 2024, obligând executivul să facă un pas înapoi și să deblocheze fonduri pentru educație.
Universitatea din Buenos Aires (UBA), unul dintre principalii organizatori, a anunțat o participare estimată de până la 600.000 de persoane, deși această cifră a fost considerată exagerată de jurnaliști. Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum „Fără educație nu există viitor”, „De ce atâta teamă de a educa poporul?” și „Economiile pe seama educației îmbogățesc ignoranța”.
Conflictul central se axează pe legea finanțării universitare, aprobată în 2025 de Parlament, care obligă statul să asigure resursele pentru universitățile publice și să le indexeze cu rata inflației, care a ajuns la 32,6% în ritm anual. Executivul consideră că această lege, anterioară bugetului, este ‘de facto abrogată’ de acesta, afirmând că ar pune în pericol finanțele statului, conform declarațiilor secretarului de stat pentru politici universitare, Alejandro Alvarez.
Conform sindicatelor, salariile din universități au scăzut cu până la 40% în termeni reali în ultimii ani, iar sute de profesori au renunțat la posturi din cauza veniturilor insuficiente. Rectorul UBA, Ricardo Gelpi, a descris situația ca fiind ‘dramatică pentru universități și pentru știință’, iar unele facultăți, precum cea de Științe, se află în grevă prelungită. Responsabili ai spitalelor universitare care depind de UBA au avertizat asupra riscului de paralizie în termen de 45 de zile.
Alejandro Alvarez a recunoscut ‘o cerere salarială legitimă’, dar a acuzat mobilizarea de o influență ‘puternic politică’, menționând sprijinul mai multor sindicate și partide de stânga, inclusiv prezența lui Axel Kicillof, guvernatorul peronist al provinciei Buenos Aires, considerat opozantul numărul unu al guvernului actual.