Prudența în creștere: perspectivele economiștilor asupra inflației de peste 10% și contracția economică
Rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, iar economia României a înregistrat o scădere de 0,2% în primul trimestru față de trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, produsul intern brut (PIB) s-a redus cu 1,5%.
Inflația ridicată este generată în principal de creșterea prețurilor la energie și carburanți, în timp ce salariile și pensiile nu reușesc să compenseze aceste majorări. De la începutul anului, rata inflației a fost de 3,1%, iar indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,84% în aprilie față de martie. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, inflația anuală a fost de 9,5%.
Creșterile de prețuri cele mai semnificative s-au înregistrat la mărfuri nealimentare și servicii, cu o scumpire a energiei electrice de 54,18%, a motorinei cu 32,68% și a benzinei cu 22,42%. La servicii, chiria a crescut cu 43,78%, iar serviciile de igienă și cosmetică cu 15,07%. În cazul alimentelor, cafeaua s-a scumpit cu 21,76%, iar ouăle cu 4,78%.
Conflictul din Iran a contribuit la creșterea prețurilor la combustibil și energie, punând o presiune suplimentară asupra inflației. Economistul Ovidiu Folcuț a subliniat că scumpirea energiei și a carburanților afectează direct bugetele familiilor și generează efecte indirecte, deoarece transportul influențează costul aproape tuturor produselor.
Salariile și pensiile nu țin pasul cu scumpirile, ceea ce duce la o scădere a puterii de cumpărare și, implicit, a nivelului de trai. Folcuț a avertizat că unele sectoare, precum HoReCa, ar putea fi afectate mai sever de reducerea consumului, deoarece oamenii devin mai prudenți în cheltuieli.
În prezent, România se află într-o recesiune tehnică, cu o scădere de 0,2% a PIB-ului în trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul anterior. Ovidiu Folcuț a menționat că o criză economică mai profundă ar putea fi evitată dacă criza politică este soluționată rapid și fondurile europene sunt accesate la timp.
Atragerea banilor din PNRR și din alte programe europene trebuie să devină o prioritate, indiferent de formula politică a viitorului guvern. Folcuț a subliniat, de asemenea, riscul de stagflație, care reprezintă o combinație între inflație ridicată și o economie slabă, și a avertizat că dependența de piețele externe, în special de Germania, ar putea influența negativ creșterea economică a României.
Criza politică trebuie rezolvată rapid și credibil pentru a evita retrogradarea de către agențiile de rating. Dacă criza internă nu este soluționată, riscurile economice cresc semnificativ. Economistul Adrian Negrescu a adăugat că economia României traversează o recesiune cauzată de austeritate, majorări de taxe și scăderea consumului, dar nu se află într-o criză economică majoră. Semnele revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului, însă microîntreprinderile și companiile mici rămân cele mai vulnerabile.
