România ar putea adăuga până la 40 de miliarde de euro la PIB prin inovație în industria IT
România are potențialul de a înregistra o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) cu până la 40 de miliarde de euro, generând astfel peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 de miliarde de euro în venituri fiscale suplimentare pe termen lung. Aceasta ar putea deveni o realitate dacă țara accelerează tranziția industriei IT către inovare, dezvoltarea de produse proprii și protecția proprietății intelectuale, conform unui studiu realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Estimările acestui studiu sunt comparabile cu cele din Polonia, iar chiar și într-un scenariu mai conservator, similar cu evoluția sectorului IT din Cehia, industria IT din România ar putea contribui cu aproximativ șase miliarde de euro la PIB și ar putea crea mai mult de 45.000 de locuri de muncă indirecte.
Studiul intitulat „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS, a fost lansat în cadrul ANIS International Summit de la București. În prezent, industria IT generează aproximativ 8% din valoarea adăugată națională și produce anual circa 24 de miliarde de euro ca cifră de afaceri, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul serviciilor.
Specialiștii avertizează că, fără o accelerare a investițiilor în inovare și dezvoltarea de produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea scădea de la aproximativ 17% pe an, în perioada 2021-2023, la doar 2% anual. Acest declin ar putea fi cauzat de îngustarea marjelor, deficitul de competențe și competiția regională, în contextul global al adopției accelerate a Inteligenței Artificiale (AI).
Provocări în cercetare și dezvoltare
Datele cercetării relevă că investițiile private în cercetare și dezvoltare (R&D) se află la un nivel de aproximativ 0,3% din PIB, fiind printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Accesul la finanțare pentru prototipuri și validare timpurie este limitat, iar dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale sunt procese lente și greu de scalat. De asemenea, colaborarea dintre corporații, start-up-uri și mediul academic este sub nivelul altor economii din Europa Centrală și de Est.
Adopția digitală în IMM-uri rămâne, de asemenea, sub media europeană. Conform Corinei Vasile, directoare executivă a ANIS, avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software-ului, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care să scaleze pe plan global. Aceasta subliniază că fereastra de oportunitate pentru tranziția industriei IT există, însă nu va rămâne deschisă mult timp.
Foia de parcurs pentru inovație
Studiul include o foaie de parcurs în două etape. Prima etapă se concentrează pe stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală, prin granturi „proof-of-concept”, mecanisme accelerate de protejare a proprietății intelectuale, infrastructură comună pentru AI și Internet of Things (IoT), precum și instrumente fiscale mai accesibile pentru R&D.
În cea de-a doua etapă, accentul ar putea fi pus pe scalarea și competitivitatea internațională prin extinderea accesului la capital de creștere, stimularea cererii de inovație prin achiziții publice orientate spre tehnologie și consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.
