Mugur Isărescu demontează acuzațiile legate de un curs valutar „manipulat”
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că leul nu a fost menținut „artificial” de banca centrală, subliniind că acest lucru este evident din evoluția rezervelor valutare, care s-au dublat în ultimii cinci ani. Isărescu a explicat că BNR a intervenit pe piață în principal prin cumpărări de valută, pentru a evita aprecierea puternică a monedei naționale, și a menționat că intervențiile recente au fost „mult mai mici” decât cele din perioada aprilie – mai 2023.
„Fac o precizare pentru că citesc tot felul de lucruri interesante pe la dumneavoastră, cum că e cursul artificial ținut. Noi nu am ținut cursul artificial, și asta se vede din evoluția rezervelor. Trebuia să vindem cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial. Și atunci cum mai creșteau rezervele internaționale? Au crescut cu 40 de miliarde în ultimii cinci ani, 40 de miliarde de euro, adică s-au dublat”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că intervențiile băncii centrale au fost realizate în principal prin cumpărarea de valută de la Ministerul Finanțelor, pentru a evita fluctuații puternice ale cursului de schimb. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principal cumpărând valută. Grosul cumpărărilor l-am făcut nu direct din piață, ci de la Ministerul de Finanțe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanțe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piață, le-a vândut Băncii Naționale”, a afirmat Isărescu.
Acesta a adăugat că volumele foarte mari de valută introduse direct în piață ar fi dus la o apreciere rapidă a leului: „Când au nevoie de lei, ei nu vând 20 de milioane de euro, ci un miliard sau două miliarde de euro. Iar într-o piață valutară destul de subțire cum este a noastră, asta ar însemna o apreciere puternică a cursului”.
Mugur Isărescu a subliniat că, în lipsa acestor intervenții, cursul de schimb s-ar fi apreciat semnificativ. „Acum câțiva ani am făcut un calcul că, dacă am fi lăsat Ministerul de Finanțe să vândă surplusul de valută în piață, cursul s-ar fi făcut 4,4. E o speculație contrafactuală, dar e clar că leul s-ar fi apreciat”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Acesta a comparat situația din România cu cea din Ungaria, unde banca centrală încearcă să limiteze aprecierea forintului după schimbarea guvernului și intrările masive de capital. „Probabil ați auzit că după schimbarea guvernului au intrat masiv capitaluri și vor să evite aprecierea cursului forintului. S-a apreciat cu zece la sută de când s-a schimbat guvernul și, bineînțeles, că au început să plângă exportatorii, dar nu orice exportatori. De regulă, exportatorii de produse manufacturate”, a declarat Isărescu.
În plus, guvernatorul BNR a menționat că intervențiile recente ale băncii centrale au fost mult mai reduse decât cele din perioada aprilie – mai 2023. „De regulă, nu comentăm intervențiile în piață, dar pentru că se discută de dimineața până seara sub diverse forme, trebuie să vă spun că, spre deosebire de aprilie-mai anul trecut, intervențiile acestea au fost mult mai mici acum. Mult, mult mai mici. Și cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru. Posibil să fie aici”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a avertizat că stabilitatea cursului depinde în continuare de corecția fiscală și de stabilitatea politică, menționând că piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: „Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la un nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piață. Depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică.”
La final, Isărescu a subliniat că inclusiv declarațiile publice pot influența piețele financiare: „De multe ori, nu numai faptele strică, ci și vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite.”
