Senatorii din Comisia Juridică au blocat inițiativa de abrogare a legislației antifasciste
Senatorii din Comisia Juridică au adoptat un raport de respingere asupra proiectului care propune anularea legilor ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni împotriva omenirii. Spre deosebire de votul din Comisia pentru Drepturile Omului, unde proiectul a primit aviz favorabil cu voturile PSD, în Comisia Juridică au existat doar două voturi „pentru”.
Marți, 19 mai, a avut loc o dezbatere în Comisia Juridică a Senatului, unde pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de lege care vizează „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”. Semnatarii, de la AUR, SOS și POT, propun abrogarea mai multor legi, inclusiv Legea nr. 107/2006, O.U.G. nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025. Aceste legi interzic și sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau împotriva umanității.
La votul de marți, doi senatori din Comisia Juridică au votat „pentru” adoptarea legii, în timp ce unul s-a abținut. Astfel, Comisia Juridică a adoptat un raport de respingere asupra proiectului, ceea ce reprezintă un vot diferit față de cel din săptămâna precedentă, când Comisia pentru Drepturile Omului a adoptat un raport favorabil pentru proiectul de lege, avizat și cu voturile PSD.
Consiliul Economic și Social a emis deja un aviz negativ, iar proiectul va ajunge la vot în plenul Senatului. Inițiatorii proiectului invocau protejarea „libertății de exprimare”. Aceștia susțin că proiectul este necesar pentru a proteja libertatea de exprimare, afirmând că „sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”.
Cu toate acestea, dreptul la liberă exprimare are limite, conform judecătorilor în cazuri care vizează persoane condamnate pentru propagandă antisemită. Un exemplu recent este cazul unui simpatizant legionar, apropiat de Călin Georgescu, care a fost condamnat la un an de închisoare pentru incitare la ură față de evrei și propagandă legionară pe rețelele de socializare. Judecătorii subliniază că acest drept nu este absolut și trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, inclusiv dreptul la demnitate.
