Declinul nașterilor în Uniunea Europeană în ultimele două decenii: România, în topul țărilor cu cele mai tinere mame
Un raport Eurostat publicat recent relevă că rata natalității a scăzut în toate țările Uniunii Europene în ultimii 20 de ani. În 2024, media europeană a fost de 7,9 nașteri vii la 1.000 de persoane, cu rate mai mari în Cipru (10,0), Irlanda (9,9) și Franța (9,6). Deși vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a crescut, Slovacia și România se află în fruntea țărilor cu cele mai tinere mame, având o medie de 27,2 ani, respectiv 27,4 ani.
În aceeași perioadă, speranța de viață a fost estimată la 84,1 ani pentru femei și 78,9 ani pentru bărbați. Comparativ cu anul 2004, rata brută a natalității a scăzut în toate țările UE, iar în 2024, sporul natural a fost de -2,8, indicând că au fost mai multe decese decât nașteri. Cele mai mari rate negative ale sporului natural s-au înregistrat în Letonia (-7,4), Bulgaria (-7,3) și Lituania (-6,4), în timp ce Irlanda (+3,4), Cipru (+3,1) și Luxemburg (+2,9) au avut cele mai mari rate pozitive.
În ceea ce privește fertilitatea, rata totală de fertilitate în UE a fost de 1,34 nașteri vii per femeie, în scădere de la 1,46 în 2004, sub nivelul de înlocuire de 2,1. Rata a variat între 1,72 nașteri vii per femeie în Bulgaria și 1,01 în Malta. Vârsta medie a mamelor la prima naștere a crescut cu un an, ajungând la 29,9 ani în 2024.
Numărul nașterilor la mame de peste 40 de ani s-a dublat între 2004 și 2024, înregistrându-se aproximativ 3,6 milioane de nașteri în UE, 6% dintre acestea fiind de la mame cu vârsta de 40 de ani și peste. Cele mai mari procente ale nașterilor la femei cu vârsta de 40 de ani și peste au fost observate în Grecia (11%) și Spania (10%).
Speranța de viață la naștere a crescut semnificativ, fiind estimată la 81,5 ani în UE pentru 2024. Cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (84,0), Suedia (83,8) și Italia (83,7), în timp ce Bulgaria a avut cea mai mică speranță de viață (75,8). Comparativ cu 2004, speranța de viață a crescut în toate țările UE, cu cea mai mare creștere în Estonia (7 ani).
În 2024, aproximativ 1,7 milioane de căsătorii au avut loc în UE, rata brută a căsătoriei fiind de 3,9 căsătorii la 1.000 de persoane. Cele mai scăzute rate au fost observate în Italia (2,9) și Slovenia (3,0), iar cele mai ridicate în Letonia (5,5) și România (5,3). Rata căsătoriilor a scăzut în 18 dintre țările UE între 2004 și 2024.
Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,4 ani pentru femei și 31,5 ani pentru bărbați în România, cele mai mici valori înregistrate în UE. Proporția nașterilor vii în afara căsătoriei a fost de 41% în 2024, cele mai mari ponderi fiind în Bulgaria (62%) și Franța (60%).
În 2024, s-au estimat 0,7 milioane de divorțuri în UE, cu o rată brută de 1,6 divorțuri la 1.000 de persoane. Cele mai mici rate au fost înregistrate în Malta (0,9) și Slovenia (1,0), iar cele mai mari în Letonia (2,8) și Lituania (2,5). Rata divorțurilor a scăzut în 14 dintre țările UE în aceeași perioadă.
