Aerul toxic: conexiunea surprinzătoare între poluare, depresie și anxietate
Tot mai multe studii arată că poluarea aerului nu afectează doar plămânii și inima, ci poate agrava depresia, anxietatea și alte tulburări psihice. Aproape 99% din populația lumii respiră aer peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, iar cercetătorii avertizează că impactul asupra sănătății mintale ar putea fi o consecință majoră, dar ignorată, a crizei poluării.
Studii ample efectuate în Asia, Statele Unite și Europa au stabilit o legătură între expunerea pe termen lung la poluarea aerului și un risc mai ridicat de depresie, anxietate și declin cognitiv. Cercetările sugerează, de asemenea, că poluarea poate crește riscul de schizofrenie, tulburare bipolară și chiar riscul de sinucidere. Problema este de amploare globală, întrucât poluarea aerului afectează aproape toată lumea de pe planetă, cel mai poluat aer fiind adesea întâlnit în țările cu venituri mici și medii.
În India, unde nivelurile de poluare se numără printre cele mai ridicate din lume, aceste descoperiri ar putea explica simptomele de sănătate mintală pe care multe persoane le-au experimentat în tăcere de ani de zile. Zonele din India expuse pe termen lung la un nivel ridicat de poluare au furnizat unele dintre cele mai solide dovezi ale acestei legături. O analiză din 2025 a chestionat 359 de persoane din nordul Indiei, constatând că locuitorii comunităților situate la o distanță de 3 mile (5 kilometri) de centralele termice pe cărbune erau mai predispuși să raporteze stres, anxietate și depresie comparativ cu cei care locuiau mai departe de aceste centrale. Femeile au fost, în special, afectate.
Expunerea populației la sursele de poluare a aerului este influențată și de rolurile de gen. Poluarea aerului din locuințe este frecventă în zonele rurale din India, deoarece pentru gătit sau încălzirea apei se utilizează combustibili din biomasă, precum lemnul de foc, turtele uscate din bălegar de vacă și reziduuri agricole. O analiză efectuată pe aproape 30.000 de adulți cu vârsta de peste 60 de ani din toată India a arătat că cei care utilizau combustibili solizi erau mai predispuși să raporteze simptome depresive decât cei care utilizau metode de gătit mai curate, precum electricitatea sau gazul lichefiat, chiar și după luarea în considerare a unor factori precum statutul economic, educația, sănătatea și condițiile de viață.
Femeile petrec adesea câteva ore pe zi lângă sobele tradiționale de gătit sau alte surse de fum, intensificându-și astfel expunerea în comparație cu bărbații care nu au sarcina de a găti. Un model similar a fost observat și în alte țări din Asia-Pacific.
Experiența lui Rukmini Manjare, în vârstă de 54 de ani, care locuiește în satul Bubnal din statul indian Maharashtra, confirmă aceste observații. Timp de mulți ani, ea a lucrat în câmpurile de trestie de zahăr, unde arderea cojilor produce o ceață de fum. Spre deosebire de bărbații din familia ei, ea petrece și ore întregi gătind la un aragaz tradițional. Acum zece ani, a început să se simtă neliniștită și anxioasă ori de câte ori nivelurile de poluare creșteau brusc. Recent, familia Manjare a încercat să-i reducă expunerea la fum prin instalarea unui încălzitor solar de apă, însă fumul din casele din vecinătate încă pătrunde în casa ei.
