Cristian Mungiu denunță neajunsurile sprijinului pentru cinematografia românească
Regizorul Cristian Mungiu a cerut o implicare mai consistentă a statului român în susținerea culturii și a filmului, în special prin finanțarea promovării internaționale a producțiilor românești, la revenirea cu trofeul Palme d’Or în România. El a subliniat că succesul de la Cannes nu ar trebui să fie urmat de gesturi simbolice, ci de investiții reale în infrastructură și campanii care să crească șansele României la premii precum Oscar.
„Statul să își facă treaba, medalii și decorații am deja o valijoară întreagă. Nu așteptăm să ni se facă statui, că n-am dat cu mingea în poartă”, a declarat Mungiu, evidențiind că succesul internațional al filmelor românești ar trebui să determine o schimbare reală în sprijinul culturii, nu doar declarații de apreciere.
Regizorul a menționat că responsabilitatea nu este doar individuală, ci colectivă, la nivelul întregii industrii, afirmând: „Dacă am mai reușit încă o dată să luăm un Palme d’Or, avem niște așteptări de la statul român.” Mungiu a criticat infrastructura culturală din România, considerând-o insuficient dezvoltată pentru nivelul actual al filmului românesc pe plan internațional. „E un pic stânjenitor că nu avem o sală de premieră la care să prezentăm filmul acesta în București”, a spus el, adăugând că nu se poate realiza acest lucru fără ajutorul statului.
Mungiu a insistat că nu urmărește recunoaștere simbolică, ci rezultate concrete în sprijinul industriei: „Toate aceste gesturi simbolice sunt frumoase, dar nu ajută la finanțarea unui film, nu ajută la distribuție, nu ajută la campanii internaționale.” Regizorul a criticat și modul în care sunt administrate fondurile destinate culturii, subliniind că există mecanisme legale care nu sunt folosite eficient.
„Există o lege prin care există o taxă pe jocurile de noroc, pe loterie. Banii aceia ar trebui să meargă către CNC. Sunt ani de zile de când legea există și nu se aplică”, a explicat Mungiu. El a adăugat că, deși există un cadru legal de finanțare, acesta nu permite realizarea unor producții cinematografice de anvergură internațională.
„Am primit sprijinul legal maxim care se poate acorda, dar este cu totul insuficient pentru un film de tipul celui pe care l-am făcut”, a spus Mungiu, care a subliniat că filmele românești sunt văzute mult mai mult în alte țări decât în România. „Și asta nu e o notă bună pentru noi”, a adăugat el, evidențiind problemele de distribuție internă.
Mungiu a avertizat asupra riscului de interpretare politizată a filmului său, pe care îl consideră un spațiu de reflecție, nu de propagandă. El a spus: „Mă interesează foarte mult ca filmul acesta să nu fie confiscat în România ca propagandă, nici de tabăra ultra-conservatoare, nici de cea ultra-liberală.”
În concluzie, Mungiu a declarat: „Un premiu rămâne ceva conjunctural. La film trebuie să aștepți 10, 15, 20 de ani ca să vezi dacă rămâne în timp.” El a subliniat importanța găsirii unor povești relevante pentru contemporanii noștri, nu doar obținerea unor premii.
