Incidentul dronei rusești în Galați și presiunea asupra lui Putin
Pe măsură ce al cincilea an al războiului din Ucraina se apropie, națiunea asediată câștigă încet avantajul, ceea ce îl face pe președintele rus Vladimir Putin mai imprevizibil și mai periculos. Această dinamică întărește argumentele în favoarea susținerii Kievului. Vineri, o dronă care se bănuiește că este rusească a intrat în spațiul aerian NATO și s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, România, provocând un incendiu și rănind două persoane. Drona face parte dintr-o salvă de 232 de drone trimise de Rusia spre Ucraina și reprezintă a 28-a încălcare a spațiului aerian românesc de când Moscova a început atacurile asupra porturilor ucrainene de peste Dunăre.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a avertizat europenii că aceasta va fi noua lor normalitate, afirmând că „cetățenii statelor UE, ca populație a țărilor beligerante, nu vor putea dormi liniștiți.” Acest tip de lăudăroșenie este, însă, un semn de slăbiciune. Serviciile de informații britanice estimează că aproape o jumătate de milion de soldați ruși au fost uciși în lupte din 2022, un oficial declarând că Putin „dă înapoi pe câmpul de luptă.” Forțele rusești au suferit o pierdere netă de teritoriu în aprilie, pentru prima dată din 2024, iar dronele și rachetele ucrainene au început să lovească ținte din Rusia, inclusiv în Moscova.
Comportamentul lui Putin devine din ce în ce mai disperat. Luni, a semnat o lege care permite desfășurarea armatei în străinătate pentru a „proteja” cetățenii ruși care se confruntă cu urmărirea penală de către instanțele străine. Kremlinul a prezentat această mișcare ca pe o reacție la „rusofobia” occidentală, dar scopul real este mai restrâns, având în vedere confiscarea „flotei fantomă” a Rusiei de către paznicii de coastă străini, care ar putea declanșa o intervenție militară rusă.
Rusia continuă să își extindă activitatea în spațiu, cu cel puțin patru sateliți militari care consumă cantități neobișnuite de combustibil pentru a ajunge în același plan orbital cu un satelit radar comercial, care a furnizat imagini de țintire Ucrainei de-a lungul anilor. Deși intențiile acestor sateliți nu sunt cunoscute, Rusia a avertizat că sateliții comerciali care ajută Ucraina sunt „ținte legitime pentru represalii.” Acest comportament nu este al unui lider încrezător, ci reprezintă o bravadă menită să intimideze.
Președintele Donald Trump, care se mândrește cu abilitatea de a percepe slăbiciunile omologilor săi internaționali, nu își joacă bine cartea în relația cu Putin. Recent, un emisar al Pentagonului le-ar fi spus oficialilor NATO că Statele Unite intenționează să reducă drastic forțele angajate în alianță în caz de criză, ceea ce a fost perceput de unii ca o amenințare.
Europa a făcut progrese, dar mai are mult de parcurs. Momentul în care un Putin încolțit aruncă drone pe teritoriul NATO și amenință sateliții occidentali este unul nefericit pentru negocierile privind împărțirea sarcinilor. Timpul ar fi mai bine folosit pentru a găsi modalități de a presa Rusia să pună capăt războiului său neprovocat și dezastruos. Indiferent de intențiile Washingtonului, Kremlinul va interpreta un angajament american în scădere ca pe o clintire a alianței, ceea ce ar putea invita un comportament și mai nesăbuit din partea lui Putin.
