Conversație profundă cu Ghiulfer Aisun Ismail: importanța ordinului de protecție pentru copii
Avocata Ghiulfer Aisun Ismail, cunoscută apărătoare din Baroul Constanța, a discutat despre ordinul de protecție solicitat în numele copiilor. La finalul interviului, a transmis un mesaj pentru părinții aflați în conflict: „Copiii au nevoie de părinți care să îi iubească mai mult decât se urăsc între ei.”
Ismail a subliniat că ordinul de protecție emis în numele copilului este „una dintre cele mai puternice măsuri pe care statul le poate lua împotriva unui părinte” și că acest ordin nu este destinat să rezolve conflictele dintre foști soți. În cazuri grave, unde există violențe, abuzuri sau alte infracțiuni, autoritățile pot lua măsuri precum reținerea sau arestarea preventivă a părinților.
În cazul unui divorț, un părinte poate solicita emiterea ordinului de protecție împotriva celuilalt părinte; însă instanța trebuie să constate existența unei stări de pericol pentru copil și fapte concrete care justifică intervenția. Instanța nu emite ordine de protecție doar pentru că părinții nu se înțeleg sau pentru că unul dintre părinți este perceput ca fiind mai sever.
Ismail a explicat că, atunci când un copil obține ordin de protecție față de ambii părinți, situația devine extrem de gravă, iar copilul nu poate fi lăsat singur în locuință. În aceste cazuri, instituțiile de protecție a copilului intervin și identifică soluții de plasare temporară.
Legislația permite ca, în cazul unui pericol iminent, părinții să fie reținuți sau arestați. În cazul unui divorț, ordinul de protecție poate fi solicitat, dar instanța trebuie să verifice dacă există un risc real pentru copil, analizând probele și declarațiile părților.
Ismail a subliniat că emiterea unui ordin de protecție este întotdeauna o situație dramatică, având un impact profund asupra copilului, care își pierde contactul cu figura de atașament. De asemenea, a menționat riscul ca acest ordin să fie folosit ca armă în conflictele dintre părinți, subliniind importanța responsabilității în utilizarea sa.
Un exemplu concret din experiența sa a fost un caz în care un copil a formulat acuzații de abuz sexual împotriva mamei sale, acuzații care s-au dovedit a fi rezultatul influențării din partea tatălui. După demersuri legale, s-a obținut un ordin de protecție, iar copilul a fost plasat în siguranță alături de mamă.
Ismail a concluzionat că niciun copil nu ar trebui să ducă pe umerii lui războiul adulților și a îndemnat părinții să se gândească la binele copilului înainte de a acționa, subliniind că, în final, copiii își vor aminti cum i-au făcut părinții să se simtă în timpul conflictelor.
