Gheorghiu: Trei companii cu câte 10 angajați decid soarta șefilor din sectorul public
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că selecția conducerilor companiilor de stat din România este dominată de un număr mic de firme private, ceea ce reprezintă o problemă structurală. România a fost sancționată de Comisia Europeană cu 198 de milioane de euro pentru lipsa de transparență a procedurilor de selecție.
Gheorghiu a subliniat că, deși selecțiile ar trebui să fie asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în realitate acestea sunt realizate de doar trei companii, care au împreună zece angajați. Această concentrare a puterii în mâinile unui număr restrâns de actori privați influențează decizii importante pentru economie.
„Aceste câteva persoane validează procedural numirile în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român”, a afirmat Gheorghiu.
Vicepremierul a accentuat că problema nu este una de individ, ci de sistem: „Avem un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, dar care a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați.”
Gheorghiu a remarcat că riscurile asociate cu acest sistem nu sunt teoretice, referindu-se la sancțiunile aplicate României de Comisia Europeană. „Riscul nu este teoretic, ci este deja măsurat: Comisia Europeană a sancționat România cu 198 de milioane de euro tocmai pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri”, a precizat aceasta.
Vicepremierul a criticat guvernanța corporativă actuală, afirmând că procedurile trebuie să fie nu doar formal corecte, ci și să genereze încredere publică. „Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final”, a adăugat ea.
Gheorghiu a subliniat necesitatea unei reforme reale a companiilor de stat, care să includă criterii mai stricte și transparență efectivă. „Reforma reală a guvernanței corporative înseamnă: selecții cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective și mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public”, a mai afirmat ea.
Vicepremierul a subliniat că, deși Guvernul nu poate interveni direct în selecții, sunt necesare schimbări sistemice. „Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepție. Devine una de arhitectură instituțională și exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim”, a concluzionat Gheorghiu.
