Autostrăzile României: între distanțe impresionante și semnalele de alarmă ale constructorilor
România se află într-o perioadă intensă de construcție a drumurilor de mare viteză, cu sute de kilometri de autostradă și drum expres în lucru și un posibil nou record de inaugurări în 2026. Totuși, constructorii români avertizează că ritmul accelerat și anumite soluții de proiectare ar putea afecta durata de viață a infrastructurii.
Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții și reprezentant al grupului Construcții Erbașu, a declarat că autostrăzile construite în România ar putea necesita intervenții mult mai devreme decât cele din Occident, din cauza compromisurilor privind consumul de materiale și nivelul la care este realizată infrastructura.
„S-a hotărât, ca să nu afectăm resursele – fiindcă ar trebui extrem de multă piatră, balast etc. – s-a hotărât să se accepte o cotă, linia roșie, cum i se spune, astfel încât să nu folosim atât de multe resurse naturale. Autostrăzile noastre nu vor rezista; cel puțin infrastructura pe care trebuie să te bazezi cam 40-50 de ani nu va rezista mai mult de 20-25 de ani. S-a intrat într-un compromis major”, a spus Cristian Erbașu.
Problema „liniei roșii”
Erbașu a explicat că una dintre probleme este coborârea cotei de proiectare a drumului, ceea ce face ca infrastructura să fie mai expusă apei din sol. Autostrăzile construite „sănătos” sunt ridicate față de terenul din jur, protejând astfel structura de apă.
„Autostrăzile din Occident sunt ridicate cu măcar 1,5 – 2 metri față de nivelul terenului, pentru a evita problemele cauzate de apă. La noi, de dragul ieftinirii autostrăzii, am coborât cota și, foarte des, avem autostrăzile la nivelul locului, expunând infrastructura la apă, ceea ce va provoca probleme majore mult mai repede”, a adăugat Erbașu.
Aceste afirmații vin într-un moment în care România are cele mai multe șantiere rutiere deschise din ultimii ani. Discuția nu se referă doar la numărul de kilometri inaugurați, ci și la modul în care aceștia sunt proiectați, executați și întreținuți pe termen lung.
Proiecte recente și viitoare
România a accelerat ritmul de construire a drumurilor de mare viteză după 2020, cu cele mai mari realizări în 2022, când s-au deschis 53,02 kilometri, și în 2023, când s-au deschis 81 de kilometri. În 2024, s-a atins un record de 195 de kilometri, iar în 2025 au fost dați în trafic 146,5 kilometri.
Principalele tronsoane deschise în 2025 includ loturi de pe A0 Sud, A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, A7 Buzău – Focșani, A7 Focșani – Bacău, Drumul Expres A3 – Tureni și Drumul Expres Craiova – Pitești, fiind implicate companii precum Aktor, Webuild/Tancrad, UMB și Construcții Erbașu.
La finalul lunii martie 2026, România avea aproximativ 1.418 kilometri de autostradă și drum expres în exploatare, la care se adăugau 884 de kilometri în construcție și 486 de kilometri în licitație, conform datelor centralizate de 130km.ro.
Cele mai importante șantiere sunt pe A0 – Autostrada de Centură a Bucureștiului, A1 Sibiu – Pitești, A3 – Autostrada Transilvania, A7 – Autostrada Moldovei și A8 – Autostrada Unirii. Pe aceste proiecte lucrează constructori români și străini, inclusiv UMB, Pizzarotti – Retter, CCECC și PORR.
Estimări pentru 2026
Pentru 2026, estimările indică un posibil nou record de inaugurări, cu Pro Infrastructura estimând 244 de kilometri de autostradă și drum expres într-un scenariu realist-optimist, iar într-un scenariu ultra-optimist, totalul ar putea ajunge la aproximativ 284 de kilometri.
Printre proiectele cu șanse de deschidere se numără loturi din A0 Nord, secțiunea 4 a autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, mai multe tronsoane de pe A3 – Autostrada Transilvania, loturi de pe A7 Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați. Dacă aceste deschideri vor fi realizate, România ar putea depăși recordul din 2024 și ar consolida coridoare importante pentru infrastructura rutieră a țării.
