Impactul telefoanelor mobile asupra declinului natalității la scară mondială

Impactul telefoanelor mobile asupra declinului natalității la scară mondială

Utilizarea tot mai răspândită a telefoanelor mobile ar putea influența declinul natalității la nivel global, sugerează un studiu realizat în 128 de țări. Această cercetare vine în contextul în care tot mai multe state raportează scăderi ale fertilității, inclusiv Germania, unde rata fertilității a coborât la 1,35 copii per femeie în 2024, iar datele preliminare indică o nouă scădere a numărului de nașteri în 2025. Potrivit Oficiului Federal de Statistică din Germania, datele provizorii pentru 2025 indică o nouă scădere, până la aproximativ 654.300 de nașteri. Analiza Institutului Federal pentru Cercetarea Populației (BiB) arată că femeile și-ar dori, în medie, 1,76 copii, iar bărbații 1,74.

„A avea copii rămâne un obiectiv important de viață pentru majoritatea tinerilor. Scăderea actuală a numărului de nașteri nu indică o diminuare a interesului pentru viața de familie, ci mai degrabă o amânare a momentului în care oamenii aleg să aibă copii”, a declarat o cercetătoare de la BiB. În cazul femeilor, așa-numitul „decalaj al fertilității” – diferența dintre numărul dorit și cel real de copii – s-a dublat recent, ajungând la 0,41.

Cum schimbă smartphone-urile interacțiunile sociale

În căutarea unei explicații pentru declinul natalității la nivel global, un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Cincinnati sugerează că smartphone-urile nu au provocat singure scăderea globală a numărului de sarcini în rândul adolescentelor, însă au accelerat semnificativ acest fenomen. Începând cu aproximativ 2007, anul lansării primului iPhone, rata natalității în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani a început să scadă accentuat la nivel mondial. Rata natalității în rândul fetelor din SUA cu vârste între 15 și 19 ani a scăzut cu 71% între 2007 și 2024, iar în cazul femeilor cu vârste între 20 și 24 de ani cu 43%. În schimb, pentru femeile de peste 30 de ani, nivelul a rămas stabil sau chiar a crescut.

Cercetătorii cred că mecanismul este unul social, nu biologic. Pe măsură ce tot mai mulți tineri dintr-un grup de prieteni dețin smartphone-uri, o mare parte din viața lor socială se mută online, iar întâlnirile față în față devin mai rare. Datele din American Time Use Survey susțin această teorie: în 2003, adolescenții americani petreceau, în medie, 68 de minute pe zi alături de prieteni, iar până în 2019, timpul scăzuse la doar 38 de minute pe zi. Timpul petrecut în fața ecranelor pentru activități recreative a crescut de la 22 la 96 de minute pe zi.

Pentru a determina dacă există doar o corelație sau și o relație de cauzalitate, cercetătorii au analizat extinderea rețelelor 4G în comitatele din Statele Unite. În zonele unde rețelele 4G au devenit disponibile mai devreme, natalitatea în rândul adolescentelor a scăzut mai rapid. O analiză similară realizată pentru Anglia și Țara Galilor a indicat același model. Efectul identificat de cercetători se referă în principal la sarcinile neplanificate în rândul adolescentelor, iar pentru femeile de peste 25 de ani, care reprezintă aproximativ 80% din totalul nașterilor, datele nu indică un impact semnificativ.

Declinul natalității, un fenomen răspândit în Europa

Germania urmează o tendință observată la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurostat, aproximativ 3,55 milioane de copii s-au născut în UE în 2024, cu 3,3% mai puțini decât în anul precedent. Rata medie a fertilității a fost de 1,34 copii per femeie, în scădere de la 1,38 în 2023. Din 1964, când era de 2,62 copii per femeie, rata fertilității în UE s-a redus aproape la jumătate. Niciun stat european nu mai depășește în prezent pragul de înlocuire a populației, estimat la 2,1 copii per femeie.

În Uniunea Europeană, valorile variază de la 1,01 în Malta la 1,72 în Bulgaria. Dintre marile economii europene, Franța conduce cu 1,61 copii per femeie, în timp ce Spania are 1,10, iar Italia 1,18. Statele nordice, considerate mult timp modele în ceea ce privește concediul parental și egalitatea de gen, au înregistrat, la rândul lor, scăderi importante ale natalității.

Explicarea diferențelor dintre țări în ceea ce privește fertilitatea rămâne dificilă. Mulți dintre factorii care explicau în trecut aceste variații par să fi pierdut din importanță în ultimii ani. Rata fertilității din Germania a crescut după reformele privind politica familială introduse în jurul anului 2010, însă costurile locuințelor și inflația au un impact mai mare asupra deciziilor privind întemeierea unei familii. Un studiu recent indică un alt posibil factor: în gospodăriile în care cel puțin un adult lucrează de acasă măcar o zi pe săptămână, rata fertilității este, în medie, cu 14% mai mare decât în gospodăriile fără telemuncă. Această flexibilitate ar putea ajuta oamenii să aibă numărul de copii pe care și-l doresc.