India solicită monitorizarea arsenalului nuclear al Pakistanului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) ar trebui să preia controlul asupra armelor nucleare ale Pakistanului, a declarat ministrul indian al Apărării, Rajnath Singh. Declarația a fost făcută joi, la câteva zile după cel mai grav conflict militar dintre India și Pakistan din aproape trei decenii.
Luptele au început săptămâna trecută, când India a atacat ceea ce a numit „tabere teroriste” în Pakistan, ca represalii pentru un atac din luna precedentă în Kashmir, soldat cu moartea a 26 de oameni. India a susținut că atacul a fost sprijinit de Pakistan, însă Islamabadul a negat acuzațiile. Ambele țări au lansat rachete și drone în spațiul aerian al celeilalte, înainte de a ajunge la un armistițiu sâmbătă.
„Sunt armele nucleare în siguranță în mâinile unei națiuni atât de iresponsabile?”, a spus Singh, adresându-se soldaților din Srinagar, capitala de vară a regiunii Kashmir controlate de India. „Cred că armele nucleare ale Pakistanului ar trebui puse sub supravegherea AIEA.”
Pakistanul nu a răspuns încă la declarația lui Singh. AIEA este un organism de supraveghere al ONU cu sediul la Viena, care monitorizează programele nucleare pentru a se asigura că acestea sunt de natură pașnică.
India și Pakistanul au devenit puteri nucleare după ce au efectuat teste nucleare reciproce în 1998, iar conflictul lor de lungă durată a transformat regiunea – cea mai populată din lume – într-unul dintre cele mai periculoase focare nucleare. Cel mai recent conflict militar a degenerat sâmbătă, iar temerile că ar putea fi folosit arsenalul nuclear au crescut, în contextul în care armata pakistaneză a anunțat că un organism de conducere responsabil cu supravegherea armelor nucleare urma să se reunească. Totuși, ministrul pakistanez al apărării a declarat că nu a fost programată o astfel de întâlnire.
Conform analiștilor militari, aceasta ar fi putut fi o metodă utilizată de Pakistan pentru a transmite că ia în calcul opțiunea sa nucleară, având în vedere politica de „prima utilizare” în cazul în care existența sa ar fi amenințată într-un conflict.
