Colosii tehnologici îmbrățișează filosofia „America în frunte”
Giganții americani din domeniul tehnologiei manifestă o fervoare patriotică tot mai pronunțată, încercând să-l mulțumească pe Donald Trump, o mișcare riscantă pentru companiile cu o prezență globală. Printre liderii acestei tendințe se numără Meta, OpenAI și Palantir, compania de apărare a inteligenței artificiale fondată de Peter Thiel, un miliardar conservator ce a contribuit la virajul spre dreapta al Silicon Valley.
Aceste companii își promovează acum agenda naționalistă „America First”, sprijinită de Trump și vicepreședintele său JD Vance. Aceștia denigrează în mod regulat aliații apropiați, dar nu și puterile din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care investesc miliarde în proiecte americane de inteligență artificială.
Un exemplu notabil este OpenAI, care face lobby activ pentru ca tehnologiile americane să devină baza globală a inteligenței artificiale generative. Compania și-a ajustat principiile pentru a permite contracte în domeniul apărării și colaborează cu Pentagonul, în parteneriat cu producătorul de drone Anduril, legat de Peter Thiel. Sam Altman, șeful OpenAI, a declarat recent: „Nici eu nu vreau să trăiesc în Europa. America trebuie să câștige”.
Meta, fondată de Mark Zuckerberg, a adoptat o abordare similară, criticând China și aplicația TikTok pentru cenzurarea conținutului. Compania a adus un nou membru în conducere, un lobbyist republican proeminent, care aliniază pozițiile Meta la viziunile conservatoare și critică reglementările europene.
Palantir rămâne cel mai vocal susținător al naționalismului american, Alex Karp, șeful companiei, afirmând că tehnologia „este mai mult o meserie sau o formă de artă decât o știință. Iar toți artiștii sunt în America”. Karp este convins că dominația militară și tehnologică a Statelor Unite este esențială pentru asigurarea păcii mondiale, subliniind că „inteligența artificială este înfricoșătoare și poate fi utilizată greșit de marile puteri, de aceea America trebuie să câștige”.
Cu toate acestea, naționalismul lui Donald Trump impune companiilor să adopte poziții patriotice, ceea ce poate crea fricțiuni în străinătate, în special în Europa, unde cresc îngrijorările legate de suveranitate, localizarea datelor și dependența tehnologică. Sarah Kreps, director al Tech Policy Institute de la Universitatea Cornell, a comentat că acest lucru reprezintă „o funie diplomatică” și că o retorică politică prea polarizantă riscă să submineze atractivitatea companiilor americane în afaceri internaționale.
Microsoft, la rândul său, a adoptat o abordare mai moderată, vânzând servicii atât guvernului american, cât și în străinătate. Brad Smith, președintele grupului, a subliniat că „doar 4,5% din populația lumii trăiește în Statele Unite”. Activitățile Microsoft depind de acordurile care facilitează fluxurile transatlantice de date, adesea contestate în instanțele Uniunii Europene.
Profesorul Susan Ariel Aaronson de la Universitatea George Washington a avertizat că aceste acorduri sunt precare, subliniind că „IA americană nu poate avea succes dacă nu se are încredere în ea” și punând întrebarea cum se poate construi această încredere. „Prin a nu deveni perturbatorul lumii”, a conchis ea.
