România în 2025: O creștere timidă a economiei în primele trei luni
Economia României a stagnat în primele 3 luni ale acestui an, cu un Produs Intern Brut (PIB) care a crescut cu doar 0,2% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această evoluție este sub așteptările economiștilor, care estimau o creștere de 0,9%, iar contextul economic internațional reprezintă un factor negativ semnificativ.
Germania, principalul partener economic al României, se confruntă cu o contracție economică, iar prognozele sugerează că va avea un nou an de scădere în 2025. Incertitudinile legate de politicile comerciale ale administrației Trump contribuie, de asemenea, la o atmosferă economică nesigură. De mai bine de un an și jumătate, România se află într-un context electoral, ceea ce afectează stabilitatea economică. Agitația de pe scena politică și incertitudinile privind direcția pe care o va urma România după alegerile din 18 mai complică și mai mult situația.
Conform estimărilor, deficitul bugetar se apropie de 3% după primele 4 luni ale anului, iar în ritmul actual, se preconizează că anul se va încheia cu un deficit similar celui de anul trecut, de 8-9% din PIB, în condițiile în care ținta este de a reduce deficitul la 7%. Măsurile fiscale viitoare, necesare pentru temperarea deficitului, ar putea frâna și mai mult creșterea economică, care deja se află într-o situație precară.
Economiștii se așteaptă la o stagnare a economiei românești în acest an sau la o creștere modestă, estimările variind între 1,2% și 1,9%. Totuși, aceste prognoze ar putea fi ajustate în funcție de evoluția situației economice. Creșterea economică estimată de Guvern pentru 2025, de 2,5%, este considerată imposibil de atins de către analiști. În acest context, absorbția fondurilor europene, care se ridică la zeci de miliarde de euro, devine esențială pentru sustenabilitatea economică a României.
