Înapoi pe teren: Vlad Virgil rămâne sub supraveghere
Procurorii antimafia au obținut o victorie la Curtea Supremă în dosarul Fabrica de moșteniri, DIICOT primind de la Înalta Curte o decizie prin care măsura arestului la domiciliu a lui Vlad Virgil, presupusul lider al inculpaților, rămâne în vigoare.
Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României a fost pronunțată pe 23 iunie 2026, menținând măsura arestului la domiciliu pentru Vlad Virgil pentru o durată de 30 de zile, până la 22 iulie 2026, inclusiv. Decizia a fost luată în urma admiterii contestației formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța, care a contestat o încheiere din 17 iunie 2026 prin care arestul la domiciliu fusese înlocuit cu măsura controlului judiciar.
Iată minuta Încheierii 462/2026 a Curții Supreme: „Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța împotriva încheierii din data de 17 iunie 2026. Desființează, în totalitate, încheierea penală atacată, reține cauza spre rejudecare și, în fond, respinge cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu față de inculpatul Vlad Virgil cu măsura preventivă a controlului judiciar. Menține măsura preventivă a arestului la domiciliu față de inculpatul Vlad Virgil pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 23 iunie 2026 până la data de 22 iulie 2026, inclusiv. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației formulate de Parchet rămân în sarcina statului. Definitivă.”
În dosarul Fabrica de moșteniri au fost trimiși în judecată 26 de inculpați, printre care Vlad Virgil, primarul localității Oltina, Ștefania Cealera, Vasile Deacu, executor judecătoresc, precum și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu. Vlad Virgil este acuzat de aproape 50 de infracțiuni, fiind considerat de procurori liderul grupării, cu un rol central în activitatea infracțională, având responsabilitatea de a iniția, planifica și organiza întreaga activitate infracțională, conform documentelor oficiale.
Conform Codului de procedură penală, trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale, fără a afecta principiul prezumției de nevinovăție, conform căruia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.
