Conferința de la Berlin: Dialogul celor cinci mari puteri militare europene și impactul asupra viitorului NATO
Liderii celor mai mari cinci puteri militare ale Europei s-au reunit miercuri la Berlin pentru a discuta viitorul securității continentului și consolidarea pilonului european al NATO, cu doar câteva săptămâni înaintea summitului crucial al alianței de la Ankara. Pe agenda discuțiilor s-au aflat creșterea cheltuielilor pentru apărare, coordonarea proiectelor militare comune și adaptarea Europei la reducerea treptată a prezenței militare americane pe continent.
Președintele Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni și premierul polonez Donald Tusk s-au întâlnit la Berlin, în cadrul summitului E5 găzduit de cancelarul german Friedrich Merz. Formatul E5 a fost lansat în 2024 pentru a reuni miniștrii apărării ai celor mai mari puteri militare europene și cei mai mari contributori la bugetele de apărare, cu scopul de a coordona sprijinul pentru Ucraina, de a răspunde retragerii treptate a SUA din Europa și de a dezvolta proiecte comune de apărare.
Reuniunea celor mai influenți membri europeni ai NATO are loc înaintea summitului-cheie al Alianței, programat pe 7 și 8 iulie la Ankara. Întâlnirea E5 a avut și rolul de a continua ceea ce Macron a numit „momentul Évian”, referindu-se la summitul G7, unde liderii, inclusiv președintele american Donald Trump, și-au afișat unitatea în susținerea Ucrainei și în presiunile asupra Rusiei pentru negocieri de pace serioase.
„Procesul început la summitul G7 de la Évian a continuat la Consiliul European de săptămâna trecută și va continua la summitul NATO de la Ankara, urmat de «Coaliția celor dispuși» în sprijinul Ucrainei și al garanțiilor de securitate”, a declarat Macron după summit.
„Coaliția celor dispuși” și viitorul sprijinului pentru Ucraina
Berlinul a continuat organizarea summitului E5 în ciuda crizei politice izbucnite la Londra, după demisia lui Starmer din funcția de prim-ministru, sub presiunea Partidului Laburist, în urma rezultatelor slabe de la alegerile locale. Starmer a avut un rol central în discuțiile privind securitatea europeană, conducând împreună cu Macron așa-numita „coaliție a celor dispuși”, care vizează oferirea de garanții de securitate și angajamente militare în cadrul unui viitor acord de pace cu Ucraina. Rămâne însă neclar cât de ferm va continua această linie succesorul său probabil de la Downing Street, Andy Burnham.
Merz a poziționat Germania drept co-lider al acestei coaliții, un rol care ar putea deveni și mai important dacă instabilitatea politică din Marea Britanie se adâncește. La începutul lunii, Macron, Starmer și Merz s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în formatul E3, pentru a discuta garanțiile de securitate și sprijinul militar, în special în ceea ce privește apărarea antirachetă și capabilitățile de lovire la distanță. Acea întâlnire a stârnit nemulțumirea Italiei și Poloniei, care nu au fost invitate, motiv pentru care formatul a fost extins la E5.
Europa caută să întărească pilonul european al NATO
Summitul de la Ankara are loc într-un moment critic pentru NATO, pe fondul nemulțumirii lui Trump față de lipsa de sprijin european în războiul cu Iranul. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit miercuri cu Trump într-o ofensivă diplomatică menită să reducă tensiunile și a participat prin videoconferință la discuțiile liderilor europeni. În paralel, Washingtonul își reduce treptat prezența în Europa, nu doar prin diminuarea efectivelor militare convenționale, ci și prin retragerea unor capabilități strategice esențiale, precum logistică, comandă și infrastructură militară.
„Suntem aici astăzi, în formatul E5, pentru a confirma că țările noastre vor proteja unitatea europeană și unitatea transatlantică”, a declarat Donald Tusk. Săptămâna trecută, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a criticat dur aliații NATO, cerând Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
În cadrul conferinței de presă, Merz a subliniat că toate statele participante s-au angajat să își crească semnificativ bugetele de apărare, considerând acest lucru „fundamentul unei relații transatlantice mai echilibrate”. Liderii E5 au convenit să își coordoneze îndeaproape acțiunile în fața marilor provocări de apărare, inclusiv în domeniul armelor cu rază lungă, al apărării aeriene și al inteligenței artificiale. „Suntem cu toții clar de acord că Europa trebuie să își asume responsabilitățile în domeniul apărării și securității, continuând ferm drumul spre o componentă europeană mai puternică în cadrul Alianței Atlantice”, a declarat Meloni.
