Salariul minim în urcare, dar sindicatele avertizează: românii continuă să piardă
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că majorarea salariului de bază minim brut pe țară, aplicabilă începând cu 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care aceasta ar fi trebuit să intre în vigoare. Sindicaliștii susțin că această creștere „nu compensează nici măcar pierderea puterii de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate”. Potrivit BNS, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare, salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut începând cu 1 ianuarie 2027.
Reprezentanții BNS explică faptul că, conform Legii nr. 283/2024, salariul minim ar fi trebuit stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026. Conform formulei de calcul prevăzute de lege, valoarea salariului minim ar fi trebuit să fie între 4.325 lei (valoare minimă) și 4.590 lei (limita superioară de 52% din câștigul salarial mediu brut). Cu toate acestea, salariații care primesc salariul minim, dar și cei cu salarii între 4.050 și 4.325 lei, adică aproximativ 1,76 milioane de salariați, au devenit „moneda de schimb” în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri.
BNS afirmă că Guvernul a preferat să crească salariul minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii și a amânat această creștere pentru iulie 2026. Aceasta a fost considerată o măsură compensatorie pentru mediul de afaceri, afectat de deciziile fiscale și economice adoptate de Guvern, cum ar fi liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA-ului și introducerea impozitului pe cifra de afaceri.
Consecințele acestei amânări sunt evidente: în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net (2.574 lei) s-a diminuat cu aproximativ 227 lei lunar, iar inflația din primul semestru al anului 2026 a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar. Astfel, în decurs de 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%.
BNS subliniază că majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 lei la 200 lei, nu reușește să compenseze pierderile de putere de cumpărare acumulate. România continuă să ocupe locuri fruntașe în Uniunea Europeană în ceea ce privește sărăcia în muncă, iar nivelul salariului minim nu este adecvat conform criteriilor stabilite de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenția OIM 130/1970.
În prezent, BNS solicită reluarea negocierilor între partenerii sociali – Guvern, organizații patronale și sindicate – pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Sindicaliștii avertizează că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani, salariul minim ar trebui să fie stabilit la 5.000 lei brut.
BNS susține că introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim viza stoparea utilizării acestuia ca instrument de manipulare electorală. Salariul minim trebuie să răspundă necesităților lucrătorilor și ale familiilor acestora, având în vedere condițiile economice și sociale existente la nivel național.