Harta economiei clandestine: România depășește media globală și europeană, asemănându-se cu Rusia
La nivel global, economia subterană este estimată la 11,8% din PIB. În țări precum Sierra Leone, Niger și Nepal, economia „din umbră” depășește jumătate din PIB. În contrast, economia subterană a Statelor Unite reprezintă doar 5% din PIB, adică aproximativ 1,4 trilioane de dolari. Conform datelor analizate, România se situează peste media globală și semnificativ peste media țărilor dezvoltate.
Economia informală generează anual venituri de miliarde, fiind alimentată de activități infracționale și tranzacții nedeclarate. În țările cu venituri reduse, economia subterană reprezintă o parte mult mai mare din PIB — estimată la 42,4%. În țările bogate, aceasta scade la 5,9% din PIB, cu Emiratele Arabe Unite având cea mai mică pondere din lume.
Ce este economia din umbră
Economia din umbră include activități nedeclarate sau neimpozitate, ceea ce le face dificil de monitorizat de către autorități. Acestea includ afaceri ilegale, trafic de droguri, vânzători ambulanți sau tranzacții în numerar neînregistrate. Deși măsurarea economiei informale este dificilă, ponderea acesteia la nivel global a scăzut de la 17,7% din PIB-ul mondial în anul 2000 la 11,8% în 2023.
Sierra Leone ocupă primul loc la nivel global, cu o economie din umbră care reprezintă 64,5% din PIB. În multe țări din Africa Subsahariană, economia informală angajează milioane de oameni, de la agricultori de subzistență și vânzători ambulanți până la mici antreprenori. Republica Democrată Congo se remarcă prin dimensiunea economiei sale informale și prevalența crimei organizate. Nepal, aflat pe locul trei, are o economie informală ce reprezintă 51% din PIB, sectorul agricol angajând o mare parte a lucrătorilor informali.
În contrast, economia subterană a SUA reprezintă doar 5% din PIB, dar valoarea sa absolută — estimată la 1,4 trilioane USD — o plasează printre cele mai mari din lume.
Cazul României – scădere majoră a pieței negre
În 2023, economia subterană a României a fost estimată la 13,1% din PIB, conform raportului Ernst & Young (EY). Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de anii anteriori: 31,3% în 2000, 19,5% în 2013 și 15,1% în 2019. România rămâne totuși peste mediile globală și europeană:
- Media globală: 11,8% din PIB
- Media țărilor cu venituri mici: 42,4% din PIB
- Media țărilor dezvoltate: 5,9% din PIB
- România: 13,1% din PIB
Astfel, România se situează peste media globală și semnificativ peste media țărilor dezvoltate în ceea ce privește ponderea economiei subterane în PIB. În cadrul UE, România se află printre țările cu cele mai mari economii subterane. Deși a înregistrat progrese în reducerea acesteia, nivelul actual de 13,1% din PIB indică faptul că economia informală rămâne o provocare semnificativă.
Factorii care contribuie la economia subterană în România sunt birocrația și reglementările complexe. Procedurile administrative complicate descurajează conformarea fiscală, iar nivelurile ridicate de taxare stimulează activitățile nedeclarate. Încrederea scăzută în instituțiile statului reduce de asemenea motivația pentru respectarea legilor fiscale, iar plățile în numerar sunt prevalente.