Strategia maghiară pentru viitorul României
Este Ungaria sub Orban un model pentru România? Din perspectiva creșterii economice din ultimul deceniu și jumătate, România ar putea privi spre o țară care s-a dezvoltat mai lent. Totuși, România adoptă deja modelul Ungariei în ceea ce privește îndatorarea statului, înregistrând o creștere a datoriilor la dobânzi mari care afectează bugetul. În campania electorală, ideea că Ungaria ar putea fi un model a fost popularizată, iar unele dintre pozițiile lui Viktor Orban ar putea deveni politică de stat în România. Totuși, Ungaria nu pare a fi un exemplu de urmat în ceea ce privește dezvoltarea economică, chiar dacă România urmează trendul datoriilor.
Creșterea datoriilor în România
Ungaria are cel mai mare cost cu dobânzile raportat la dimensiunea economiei, de 5% din PIB, iar acest nivel a crescut de peste două ori în ultimii doi ani. România a aproape dublat și ea costul cu dobânzile, de la 1,2% la 2,3% din PIB între 2020 și 2024, depășind media UE de 1,9%. Comparativ, cheltuiala cu dobânzile în Ungaria se apropie de toate cheltuielile cu bunuri și servicii.
Creșterea costului datoriilor în Ungaria a fost generată de majorarea dobânzilor pentru finanțarea datoriei. În România, creșterea costului cu dobânzile a fost determinată în principal de majorarea rapidă a datoriei publice, care a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 55% în 2024. Ambele țări se confruntă cu un deficit care nu mai respectă criteriile Maastricht fără a face economii în alte domenii, având nevoie de un excedent primar pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB.
Deficitele bugetare și datoria publică
Deficitul țintă al Ungariei este de 3,7% din PIB în acest an, în timp ce România vizează un deficit de 7%, o țintă tot mai improbabilă. Datoria publică a României este estimată să depășească 60% din PIB în 2027. Cu cât datoria crește, cu atât mai mari devin problemele în finanțarea investițiilor, iar țara devine mai dependentă de fondurile europene.
BNR a subliniat că această situație restricționează investițiile publice și necesită intensificarea apelării la fonduri europene nerambursabile. În ceea ce privește recuperarea decalajelor economice, PIB per capita ajustat cu puterea de cumpărare era de 39% din media UE în România și de 62,6% în Ungaria la intrarea României în UE. România a crescut cu 26 puncte procentuale față de media UE, atingând 78% în 2024, în timp ce Ungaria a crescut cu doar 12 puncte procentuale, stagnând în ultimii trei ani.
Problemele economice și sociale din Ungaria
Guvernarea Fidesz în Ungaria este apreciată în cercurile eurosceptice, dar se confruntă cu critici legate de corupție și statul de drept. Comisia Europeană a suspendat fonduri europene de 19 miliarde de euro din cauza acestor probleme, iar Ungaria a fost afectată de inflație ridicată și o criză valutară, cu o inflație de 25%, cea mai mare din UE. Banca Ungariei a crescut dobânda cheie la 13% pe an pentru a limita ieșirile de capital.
Ungaria a pierdut o tranșă de 1 miliard de euro din fondurile blocate, iar inflația la alimente a atins 43% în februarie 2023. De asemenea, Ungaria are cea mai mare TVA din UE, de 27%, comparativ cu 19% în România. Indicele libertății presei a scăzut semnificativ, iar Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din UE.
În concluzie, din punct de vedere economic, Ungaria nu poate fi un model coerent pentru România decât dacă se dorește un exemplu negativ. România a înregistrat progrese mai mari în comparație cu Ungaria în ultimele două decenii, iar urmele pe care le urmează în materie de datorii nu sugerează un viitor sustenabil.
