Capturarea unui „arhitect” al unei scheme Ponzi care a afectat mii de indieni
Autoritățile din Mumbai, India, cer României să extrădeze un cetățean ucrainean, Oleksandr Zapichenko, acuzat de implicare într-o schemă Ponzi de peste 16 milioane de euro. Bărbatul a fost arestat în România în luna mai, iar instanța urmează să decidă asupra cererii de extrădare la finalul lunii iulie.
În urma unei note roșii emise de Interpol New Delhi, Zapichenko a fost reținut sub acuzația de spălare de bani. Conform autorităților indiene, acesta ar fi fost o „persoană cheie” în schemă, care promitea randamente între 6 și 11% pe săptămână pentru investiții fictive în aur, argint, bijuterii cu diamante și pietre prețioase.
Estimările sugerează că între 14.000 și 15.000 de persoane au fost atrase în această schemă, iar banii colectați erau „spălați” prin diverse operațiuni financiare și, eventual, transformați în criptomoneda USDT, care are paritate 1:1 cu dolarul american.
Autoritățile indiene au început investigațiile la începutul anului 2023, realizând percheziții în 13 locații din Mumbai și Jaipur, unde au ridicat documente și au sechestrat conturi bancare ale membrilor grupării. Prejudiciul total este estimat la peste 1,7 miliarde de rupi indiene, echivalentul a puțin peste 16 milioane de euro.
Pe lângă Oleksandr Zapichenko, autoritățile indiene îl consideră pe Olena Stoian, arestată în Republica Moldova, drept co-autor al schemei. Zapichenko a fost reținut de autoritățile române pe 22 mai, iar a doua zi, Curtea de Apel București a decis arestarea sa provizorie în vederea extrădării. Arestarea a fost prelungită periodic cu câte 30 de zile.
Autoritățile indiene au asigurat România că infracțiunea de care este acuzat Zapichenko nu are legătură cu activități politice sau militare. Judecătorii români au considerat necesară arestarea sa, invocând riscuri de fugă sau sustragere. Zapichenko a contestat măsura, cerând să fie plasat în arest la domiciliu și negând implicarea sa în schemă.
Verificările autorităților române au relevat că Zapichenko nu are domiciliu sau reședință în România, nu i s-a acordat drept de azil și nu are un loc de muncă sau reședință stabilă în Uniunea Europeană. El a depus la dosar un draft al unui contract de închiriere a unui imobil din România, care nu era semnat.
Următorul termen în dosarul extrădării este programat pentru 29 iulie la Curtea de Apel București.
