Franța se îngrijorează de o posibilă repetare a situației din România în campania pentru președinție
Serviciile secrete franceze se tem că o ingerință străină ar putea influența alegerile prezidențiale din 2027. Ele sunt îngrijorate de „infiltrarea” Rusiei „în mediile politice franceze” și de manipularea informațiilor pe rețelele sociale, conform unui articol recent. Niciodată rezultatele unei alegeri prezidențiale române nu au fost așteptate cu atâta anxietate la Paris. La un an de la alegerile municipale din 2026 și cu doi ani înainte de alegerile prezidențiale din 2027, autoritățile franceze se tem de repetarea unui scenariu „românesc” și de falsificarea alegerilor franceze prin manipularea rețelelor sociale.
Recent, coordonarea națională a serviciilor de informații și a luptei împotriva terorismului a solicitat detalii referitoare la cine va coordona lupta împotriva posibilelor ingerințe electorale. Surse din trei ministere confirmă agitația pe acest subiect. „Totul se joacă anul acesta. După aceea, va fi prea târziu”, estimează una dintre aceste surse.
Guvernul va prezenta un raport Parlamentului
Guvernul trebuie să prezinte în curând Parlamentului raportul său, prevăzut de legea din 26 iulie 2024 privind prevenirea ingerințelor străine, care va evidenția amenințările la adresa securității naționale. Se preconizează că Rusia „își mobilizează relațiile influente din Franța” pentru a influența alegerile. Kremlinul mizează pe „infiltrarea mediilor politice franceze” și pe implementarea unor campanii de manipulare a informațiilor pe rețelele sociale.
Un aspect semnificativ este că, pentru prima dată, Franța a atribuit serviciilor militare ruse responsabilitatea pentru „Macron Leaks”, piratarea a aproape 22.000 de e-mailuri ale echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în timpul alegerilor din 2017. „În plină campanie prezidențială, APT28 [o unitate a GRU] participă la o operațiune de piraterie informatică la scară largă pentru a semăna îndoiala și a influența opinia publică”, detaliază un mesaj postat pe rețeaua socială X de ministrul francez al Afacerilor Externe.
Anularea alegerilor din România, semnal de alarmă
Într-un interviu publicat în 2024, Stéphane Bouillon, pe atunci secretar general al apărării și securității naționale, a explicat prioritatea acordată, în noua strategie cibernetică franceză, „capacității de a opri atacurile foarte sofisticate”. Anularea alegerilor prezidențiale din România a servit ca un semnal de alarmă. Viginum, serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine, a publicat un raport care analizează ingerința electorală sofisticată menită să manipuleze algoritmul rețelei sociale TikTok, populară în România, pentru a expune un candidat.
Mobilizând aproape 25.000 de conturi, coordonate prin ordine date pe canalele Discord și Telegram, autorii manevrei au promovat conținuturi legate de candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, propulsându-i numele pe locul nouă în tendințele mondiale. Raportul Viginum a evaluat „riscul transpunerii lor în Franța” și a concluzionat că este „legitim” să se estimeze că Franța se va confrunta cu un „risc de manipulare similar” scenariului românesc.
Riscuri pentru alegerile din Franța
În raport, se menționează că manipulările algoritmului TikTok utilizate în România par ușor de reprodus la scară largă. Utilizarea crescută a rețelei sociale în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani pentru a urmări actualitatea politică din Franța este îngrijorătoare. TikTok revendica peste 21 de milioane de utilizatori lunari, adică mai mult de un francez din trei.
„Actori străini răuvoitori ar putea fi tentați să aleagă această platformă pentru a pune în aplicare același model operațional”, avertizează Viginum. De asemenea, se subliniază „ineficiența măsurilor puse în aplicare” de operatorii platformelor online pentru a detecta și atenua aceste fenomene neautentice.
Franța, o țintă privilegiată a Kremlinului
Anssi, în raportul său, afirmă că Centrul de coordonare a crizelor cibernetice urmărește „evoluția tehnicilor, tacticilor și procedurilor” atacurilor hackerilor serviciilor de informații militare ruse. Într-un raport din 20 noiembrie 2024, DGSI subliniază că „Rusia recurge în mod sistematic la operațiuni de manipulare a informațiilor la scară largă, pentru a-și destabiliza adversarii” și că „Franța rămâne o țintă privilegiată a Kremlinului”.
Viginum a denunțat, de asemenea, activitatea unui nou actor al dezinformării digitale ruse, „Storm-1516”, care a vizat lideri europeni și anturajul acestora în perioadele electorale, având ca obiectiv „denigrarea unui candidat” și „susținerea candidaților favorabili intereselor guvernului rus”.
Serviciile franceze au identificat patru strategii majore utilizate în spațiul cibernetic de către statele agresive: discreditarea procedurii electorale, atacarea unui candidat sau promovarea altuia, instrumentalizarea temelor divizive și atacarea mass-media. Viginum subliniază că „supra-reprezentarea unui candidat în spațiul digital nu este, evident, suficient pentru a explica un vot în favoarea sa” și că cea mai eficientă strategie rămâne aceea de a răspunde așteptărilor populației pentru a evita ca un candidat de extremă dreapta cu un discurs prorus să câștige.