Atacul cu trei drone rusești în doar trei zile: Implicații asupra României
Cele trei drone rusești doborâte în tot atâtea zile reprezintă un semnal de alarmă fără precedent și demonstrează funcționarea sistemului de apărare aeriană al României. Totuși, aceste incidente ridică întrebări privind reacția politică față de repetatele încălcări ale spațiului aerian național. Comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu a declarat că România se confruntă cu „un atac”, iar Moscova are obligația de a împiedica repetarea unor astfel de incidente.
„Militarii și-au făcut treaba. Acum urmează răspunsul politicului”, a afirmat Mateiu. Acesta a subliniat că succesiunea incidentelor demonstrează că mecanismul de supraveghere și reacție al Armatei Române funcționează eficient, de la detectarea țintelor până la interceptarea lor de către piloții români.
„Ne arată că aviatorii noștri au găsit o soluție. Întregul dispozitiv, de la detectarea dronelor până la interceptarea lor, funcționează, iar problema este rezolvată înainte ca aceste drone să ajungă pe teritoriul României. Pericolul pentru cetățeni nu mai există”, a declarat comandorul în rezervă.
După confirmarea faptului că dronele sunt de proveniență rusească, responsabilitatea nu mai aparține exclusiv militarilor. „Militarii asigură apărarea României, dar acum urmează răspunsul politicului. Vom vedea ce strategie va adopta puterea politică”, a spus Mateiu.
Coordonarea NATO în cazul incidentelor
Mateiu a explicat că operațiunea de interceptare a fost coordonată prin Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) al NATO de la Torrejon, din Spania. „Din momentul în care am intrat în NATO, facem parte din sistemul integrat de apărare aeriană al Alianței. România este coordonată de centrul de la Torrejón”, a detaliat el.
Coordonarea militară aparține NATO, dar deciziile naționale pot prevala. „Există întotdeauna posibilitatea unui veto național. Politicul românesc poate interveni oricând. În cazul dronelor, însă, decizia de intervenție a fost transferată militarilor, după identificarea vizuală a țintei”, a precizat expertul.
Identificarea vizuală a dronelor
Comandorul în rezervă a explicat că piloții nu pot deschide focul imediat după detectarea unei ținte. „Pentru piloți există obligația identificării vizuale. Trebuie verificat dacă nu este un avion civil care a pierdut legătura cu turnul de control. Chiar dacă multe elemente indică faptul că este o dronă, identificarea vizuală este necesară pentru a evita o tragedie”, a spus acesta.
Mateiu consideră că repetarea incidentelor schimbă natura amenințării. „Cred că trei drone în trei zile sunt foarte multe. Indiferent cum am interpreta situația, avem un atac. Faptul că arma unui stat ajunge pe teritoriul altui stat reprezintă un atac, indiferent dacă a existat sau nu intenție”, a declarat el.
Responsabilitatea Rusiei
Comandorul în rezervă a subliniat că, indiferent de circumstanțe, responsabilitatea aparține Federației Ruse. „Foarte probabil, Rusia atacă nave sau porturi ucrainene aflate în apropierea României. Intenția este greu de demonstrat, dar nu este esențială. Esențial este faptul că arma aparține Rusiei, iar Rusia trebuie să își asume responsabilitatea”, a afirmat Mateiu.
El a adăugat că Moscova trebuie să ia măsuri pentru a preveni astfel de incidente. „Rusia trebuie să răspundă pentru aceste incidente și să înceteze aceste atacuri. Trebuie să ia măsuri astfel încât armele sale să nu mai ajungă pe teritoriul României.”
Riscurile de escaladare în Marea Neagră
Întrebat dacă repetarea acestor incidente poate conduce la o escaladare militară, Mateiu a răspuns că atacurile asupra infrastructurii ucrainene vor continua. „Rusia va continua să atace porturile ucrainene și obiectivele din Marea Neagră. Totuși, pătrunderea repetată a dronelor pe teritoriul României nu mai poate fi tratată ca o simplă întâmplare”, a adăugat el.
„După aproximativ 40 de incidente și, mai ales, după trei drone în trei zile, Rusia trebuie să dea dovadă de responsabilitate și să ia măsuri pentru a preveni astfel de situații”, a concluzionat comandorul în rezervă.
