Stabilizarea dobânzilor pe termen lung și scăderea titlurilor pe termen scurt
Leul s-a întărit față de euro în deschiderea ședinței de luni, cu o scădere de aproape 7 bani a cursului euro. În același timp, dobânzile la care se împrumută statul au continuat corecția începută la finalul săptămânii trecute, înregistrând o scădere mai redusă astăzi la maturitățile lungi, cum ar fi referința de 10 ani, dar cu reduceri semnificative la maturitățile pe termen scurt, de 60-70 de puncte de bază.
Evoluția de pe piețele financiare este influențată de rezultatul alegerilor prezidențiale, câștigate de Nicușor Dan. Randamentele obligațiunilor pe 10 ani, cu maturitate în 2035, au scăzut cu circa 27 puncte de bază față de închiderea de vineri, ajungând la 7,53%, revenind la niveluri anterioare primului tur al alegerilor, conform datelor Bloomberg. Cursul euro a deschis în scădere cu 6,76 bani, la 5,037 lei pentru un euro, comparativ cu cursul anunțat vineri de BNR, care a fost de 5,1033 lei/euro.
În săptămânile anterioare, leul s-a depreciat semnificativ în raport cu euro, iar costurile de împrumut au crescut, în urma rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale și a demisiei fostului premier Marcel Ciolacu, care a generat o criză guvernamentală. Nicușor Dan era perceput de investitori ca o variantă mai sigură, capabilă să conducă rapid la formarea unui Guvern stabil necesar pentru finanțele statului.
Măsuri de stabilizare financiară
Următorul guvern va trebui să implementeze măsuri pentru stabilizarea finanțelor statului, ceea ce va include probabil creșteri de taxe în cadrul reformei fiscale la care s-a angajat față de Comisia Europeană prin planul fiscal pe șapte ani. România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% în termeni ESA (8,65% în termeni cash).
Guvernul a adoptat unele măsuri corective la finalul anului trecut prin ordonanța trenuleț, cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, controlul strict al cheltuielilor, și creșterea unor taxe (pe dividende, eliminarea de facilități pentru unii angajați, reducerea pragului la microîntreprinderi și taxa pe stâlp). Totuși, măsurile pe partea de venituri sunt semnificativ mai slabe decât s-a angajat Guvernul în fața Comisiei, totalizând doar 7 miliarde de lei, față de un angajament de circa 25 miliarde de lei (1,3% din PIB pentru nouă luni din acest an).
Conform surselor, situația deficitului bugetar pentru primele patru luni din acest an s-a înrăutățit comparativ cu primele patru luni din 2024.
