Reducerea consumului de energie electrică, insuficientă pentru a acoperi deficitul
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea aduce doar 100-200 MW, o cantitate insuficientă pentru a acoperi un deficit estimat de până la 2.500 MW în orele de vârf. Chisăliță subliniază că, după 25 de ani de iresponsabilitate energetică, Guvernul României cere responsabilitate voluntară de la companii și cetățeni.
România a declarat stare de alertă energetică, iar Guvernul a lansat un apel pentru a încuraja companiile să reducă producția și consumul, ceea ce ar putea duce la penalități pentru comenzile nelivrate și la dificultăți financiare pentru acestea. În prezent, energia electrică este foarte scumpă, România având al doilea cel mai mare preț din Piața Zilei Următoare (PZU) în primele 6 luni ale anului 2023.
Chisăliță menționează că, în condițiile unei stări de alertă, consumatorii nu pot fi compensați pentru reducerea voluntară a consumului, care nu poate acoperi un deficit de 1.700 – 2.500 MW. România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, iar în cazul opririi unei unități de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW. Creșterea consumului pe fondul caniculei ar putea adăuga 700 MWh, iar seceta afectează și statele vecine, ceea ce face incertă disponibilitatea energiei la frontieră.
Chisăliță afirmă că Guvernul va cere industriei să se sacrifice fără compensații financiare. Reducerea consumului nu poate fi realizată prin simple apeluri, ci ar trebui să fie contractată în prealabil, iar companiile ar trebui să fie plătite pentru capacitatea pe care se obligă să o reducă. În prezent, însă, Guvernul încearcă să obțină acest serviciu fără a oferi compensații, ceea ce duce la o „privatizare a pierderilor”.
Estimările arată că reducerea voluntară a consumului ar putea ajunge la 100-200 MW în zilele următoare, cu o contribuție semnificativă provenind din industrie (30-80 MW), instituții publice și centre comerciale (20-40 MW fiecare), consumatori casnici (20-50 MW) și reducerea iluminatului ornamental și publicitar (10-20 MW). Totuși, chiar și cu aceste reduceri, se estimează că s-ar acoperi doar 5-10% din deficitul de seară de 1.500-2.500 MW.
Chisăliță subliniază că ordinea reducerii consumului ar fi trebuit să fie stabilită înainte de criză, protejând, în primul rând, spitalele, telecomunicațiile și structurile de ordine publică. El critică lipsa unui mecanism de servicii de flexibilitate care să permită consumatorilor să fie plătiți pentru reducerea temporară a consumului.
În concluzie, Chisăliță afirmă că starea de alertă energetică ar fi trebuit să fie însoțită de contractarea serviciilor de flexibilitate și de compensații pentru energia efectiv neconsumată. În absența acestor măsuri, statul își asumă responsabilitatea fără a oferi soluții concrete, punând presiune pe industrie și consumatori.
