Reforma salarială din Sănătate: Acordurile sindicatului și nivelul minim pentru acceptare
Sindicatele din Sănătate și Ministerul Sănătății au ajuns, după două zile de negocieri, la o variantă comună privind salarizarea angajaților din sistem. Acordul a fost transmis Ministerului Muncii, însă sindicaliștii avertizează că orice abatere de la forma convenită ar putea deschide din nou calea protestelor. Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că forma convenită de cele două federații reprezentative cu Ministerul Sănătății în ceea ce privește noua lege a salarizării „nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil.”
„Refuzul de a transpune fidel soluțiile comune ar însemna eșecul dialogului social și ar legitima acțiunile sindicale de protest din partea tuturor angajaților din Sănătate”, avertizează liderii sindicali.
„Vineri și sâmbătă, Federația Solidaritatea Sanitară din România (FSSR), Federația SANITAS și Ministerul Sănătății au lucrat împreună, pe texte și simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătății. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituția care asigură coordonarea tehnică a proiectului”, a declarat FSSR.
Ce conține forma convenită cu Ministerul Sănătății
Soluția comună reia și dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind că diferențele legitime de salarizare dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare. Nu este o simplă corectare de procente, ci o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe următoarele repere:
- Coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare: Față de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferențiere limitată, forma convenită introduce o clasificare mai detaliată.
- Coeficienți diferențiați pe categorii de locuri de muncă: În interiorul fiecărei categorii de unități, coeficienții sunt diferențiați suplimentar după locul de muncă.
- Transferarea unei părți a recompensei pentru condiții în salariul de bază: Diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată.
- Limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă: Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul angajaților.
- Reașezarea recompensei pentru continuitate: Forma convenită crește semnificativ plata pentru contribuția la funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale.
Efectele formei convenite asupra veniturilor salariale
Impactul individual depinde de categoria unității, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret stabilit și programul de lucru. Angajații care se află în intervalul actual de spor pentru condiții de muncă de 55%-85% ar putea experimenta următoarele situații:
- Scenariul-limită de risc: Angajații care beneficiază de plafonul maxim de 85% ar putea observa o scădere a sumei aferente sporului pentru condiții, însă simulările indică o compensare prin creșterea salariului de bază.
- Angajații care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiții de muncă: Aproximativ 30% dintre angajați ar putea pierde actuala încadrare la un spor pentru condiții, iar creșterea venitului salarial ar putea rămâne limitată.
- Angajații expuși riscului scăderii veniturilor salariale: Protecția nu poate fi lăsată exclusiv mecanismului compensatoriu, iar forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus și de sărbătoare legală.
Pașii anunțați de FSSR
Conținutul convenit trebuie „preluat integral în forma tehnică actualizată, iar apoi asumat de instituția sau de actorii politici care vor iniția efectiv proiectul.” FSSR va solicita partidelor și parlamentarilor să transforme soluția comună în amendamente și să declare public dacă o susțin. De asemenea, Ministerului Muncii i se va solicita să publice forma consolidată și să indice transparent ce a preluat din propunerea comună.
„Dacă soluția comună este refuzată, protestul devine apărarea unui rezultat concret, iar acțiunea nu va fi îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante care ar crește echitatea salarizării”, au adăugat sindicaliștii.
FSSR își va stabili propriile decizii și forme de acțiune prin organele sale statutare, menținând solidaritatea cu revendicările legitime ale angajaților și autonomia organizațională. Poziționările publice în favoarea formei convenite sporesc șansele de a fi transpusă, asumată și adoptată.
