Sindicatele din învățământ contestă vehement propunerile legate de legea salariilor
Cele trei mari organizații sindicale din educație resping „categoric” propunerea privind salarizarea personalului din învățământ, prezentată la întâlnirea de marți, de la Palatul Cotroceni. Sindicatele consideră că propunerea „nu răspunde revendicărilor susținute constant” de reprezentanții salariaților.
Potrivit liderilor sindicali, discuțiile au continuat la Ministerul Muncii, fără a fi găsită o soluție pentru problema „esențială” a grilei de salarizare. „Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate de către federațiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficientului de ierarhizare și poziționarea personalului didactic în noua grilă”, adaugă liderii sindicali.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – organizații sindicale reprezentative pentru sectorul învățământului preuniversitar și universitar, resping categoric propunerea privind salarizarea personalului din învățământ, precizând că aceasta nu asigură profesiei didactice locul cuvenit în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public.
În cadrul întâlnirii desfășurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării. Primul conține modificări, printre care acordarea, pentru dirigenție, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum și modificarea modalității de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. Pentru învățământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficientului din grilele anterioare.
Cel de-al doilea material propune o grilă de salarizare cu coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55, la gradația 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime, cu aplicare începând cu 1 septembrie 2028. Pentru învățământul superior, grila propune coeficienți între 2,12 pentru asistentul universitar cu vechime de până la 3 ani și 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime.
„Discuțiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, fără ca, în final, să fie identificată o soluție pentru problema esențială: grila de salarizare. Deși unele dintre corecțiile prezentate răspund parțial problemelor semnalate, acestea nu schimbă problema de fond”, precizează sursa citată.
Liderii sindicali din educație susțin „în continuare” o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. „Numai astfel evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică își va recăpăta atractivitatea”, afirmă aceștia. Pentru învățământul superior, susțin o grilă de salarizare cu coeficienții între 2,25 și 4,05, valori care includ și indemnizația pentru titlul științific de doctor.
Actualele constrângeri bugetare nu pot determina nivelul final al coeficienților, afectând locul pe care educația îl va ocupa în sistemul public de salarizare. „Cu atât mai greu de înțeles este această abordare cu cât, în urma grevei generale din 2023, Guvernul și-a asumat public reașezarea salarizării personalului din educație pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice”, subliniază liderii sindicatelor.
În lipsa unei grile care să răspundă acestor principii, actualul proiect de Lege a salarizării „nu va rezolva problemele salariale din educație, ci le va perpetua, afectând evoluția profesională a actualilor salariați, precum și capacitatea sistemului de învățământ de a atrage și de a menține personal calificat”. Efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile: numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300, un semnal de alarmă în contextul dificultăților de atragere și menținere a personalului calificat.
„O nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendință. Dacă Guvernul României nu își asumă o grilă care să reflecte corect valoarea și responsabilitatea muncii personalului din învățământ, Parlamentul are obligația morală fie să adopte grilele propuse de sindicate, fie să respingă proiectul Guvernului”, conchid liderii sindicatelor din educație.
