Cele mai închise comunități ale lumii: unde se află și motivele pentru care evită întâlnirile cu exteriorul
Popoarele „necontactate” și „izolate” trăiesc în aproximativ 10 țări din întreaga lume, inclusiv un grup care își șterge urmele pentru a nu putea fi găsit cu ușurință. Există mii de oameni care rămân aproape complet deconectați de restul lumii, iar estimările sugerează că există cel puțin 196 de grupuri indigene „necontactate” la nivel mondial, care trăiesc în principal în țări din America de Sud, Asia și Pacific, cum ar fi Brazilia, Indonezia și India.
Aceste grupuri locuiesc în medii diverse, de la insule la deșerturi și zone de frontieră acoperite de păduri dense din bazinul Amazonului. Contactul lor cu lumea exterioară variază: unele au întâlniri sporadice cu popoarele indigene învecinate, în timp ce altele se întâlnesc mai des cu străini, uneori împotriva voinței lor, din cauza invaziei industriilor petroliere, forestiere, agricole și miniere în teritoriile lor.
Definițiile exacte ale ceea ce constituie un grup „necontactat” nu sunt stricte. Organizația Națiunilor Unite menționează că aceste grupuri pot fi descrise ca „populații libere, necontactate, ascunse sau invizibile, populații aflate în izolare voluntară etc.” Hal Russell, responsabil de cercetare și advocacy pentru Asia și Pacific în cadrul organizației neguvernamentale Survival International, definește „populațiile necontactate” ca fiind populații indigene care evită contactul cu străinii și nu au relații permanente cu aceștia, chiar dacă sunt conștiente de existența lumii exterioare.
Un exemplu notabil este grupul sentinelezilor, care trăiește pe Insula Sentinel de Nord, în arhipelagul Andaman și Nicobar al Indiei. Această comunitate este atât de puțin cunoscută încât antropologii nu sunt siguri cum se numesc ei înșiși. Se estimează că sentinelezii trăiesc în Insulele Andaman de până la 55.000 de ani, fiind descendenți direcți ai primilor migranți din Africa. Numărul lor variază între 50 și 150 de persoane, iar contactul cu exteriorul este respins activ; membrii comunității trag cu arcul asupra bărcilor care se apropie și a elicopterelor care survolează zona.
Legislația indiană interzice acum accesul pe o rază de 3 mile în jurul insulei pentru protecția ambelor părți. Sentinelezii sunt vulnerabili la bolile aduse de străini, iar vizitatorii riscă să fie atacați; de exemplu, un misionar a fost ucis în 2018 după ce a călătorit ilegal pe insulă.
Survival International estimează că 95% dintre popoarele „necontactate” și „izolate” trăiesc în Bazinul Amazonului. Beatriz Huertas, antropolog și consilier special pe politici privind popoarele izolate, desfășoară cercetări asupra acestor grupuri și menționează în special poporul Kakataibo din Peru, care este atât de hotărât să nu fie găsit încât își șterg urmele cu pământ.
Izolarea este o strategie de protecție pentru aceste comunități, deoarece unele dintre ele au avut contact cu lumea exterioară, iar experiențele nu au fost pozitive. Alte grupuri extrem de izolate din regiune includ Kawahiva și Mashco Piro. Kawahiva este cunoscut doar prin întâlniri întâmplătoare, iar Mashco Piro numără aproximativ 750 de persoane, evitând contactul de la fuga lor în păduri în urma sclaviei din secolul al XIX-lea.
Termenul „popoare necontactate” poate fi înșelător. Huertas subliniază că această expresie alimentează concepții greșite, sugerând că aceste grupuri ar trăi într-o bulă. De asemenea, se crede adesea că aceste grupuri ar dori să intre în contact dacă ar cunoaște beneficiile lumii exterioare, ceea ce s-a dovedit a fi fals. Experiențele istorice, cum ar fi conflictele cu coloniștii britanici, explică de ce multe grupuri aleg să evite contactul cu exteriorul.
Unii cercetători sugerează că aceste grupuri ar trebui contactate pentru a le proteja de pericole, însă organizații precum Survival International argumentează că contactul forțat aduce mai mult rău decât bine. Populațiile indigene au dreptul fundamental la autodeterminare, iar aceste grupuri își exprimă dorința de a căuta contactul atunci când doresc și de a se retrage atunci când preferă să fie lăsate în pace.
