Președintele ANI: Organizația se confruntă uneori cu influențe din partea politicii
Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Bogdan Sticlosu, a declarat că instituția este supusă, uneori, unor presiuni din partea spectrului politic. Sticlosu a subliniat că ANI nu se limitează doar la evaluarea incompatibilităților și a conflictelor de interese, ci are și atribuții importante în domeniul protecției avertizorilor în interes public și responsabilități legate de restricțiile pre- și postangajare.
„Relația cu mediul politic este una care trebuie privită cu foarte multă atenție. Consider că instituția este supusă, uneori, unor presiuni care provin din spectrul politic, atât prin intermediul spațiului public și al mass-media, cât și prin diferite mecanisme administrative și birocratice. Nu cred însă că rolul instituției este să intre într-o dispută cu mediul politic. Rolul nostru este să rămânem independenți, obiectivi și să aplicăm legea în mod egal, indiferent de persoana, funcția sau afilierea politică a celui evaluat”, a declarat Sticlosu.
În anul 2025, la ANI au fost transmise aproximativ 850.000 de declarații de avere și de interese, depuse de aproximativ 350.000 de deponenți unici. Această diferență se explică prin obligația legală de a depune declarații în mai multe situații: la numirea sau intrarea în funcție, anual și la încetarea exercitării funcției sau a mandatului. Astfel, aceeași persoană poate depune mai multe declarații de avere și de interese într-un singur an.
„O soluție de Big Data permite analiza automatizată a declarațiilor de avere și de interese și identificarea unor situații care necesită o analiză suplimentară”, a adăugat președintele ANI. În prezent, sistemul operează cu aproximativ 10–12 tipuri de alerte, iar o direcție importantă de dezvoltare este extinderea acestor alerte, inclusiv în ceea ce privește restricțiile pre- și postangajare, precum și situațiile în care deponenții dețin societăți comerciale cu relații contractuale cu instituții publice.
Sticlosu a menționat că primele autosesizări generate de acest sistem au fost soluționate, având un impact major asupra activității operaționale, inclusiv timpi mai scurți de soluționare și o obiectivitate maximă, contribuind la identificarea unor probleme de integritate.
Într-o altă dezvoltare, Curtea Constituțională a României a decis recent asupra noii Legi a integrității, contestată de USR, PNL și președintele Nicușor Dan. CCR a declarat constituțional „Amendamentul Fritz”, dar a considerat neconstituționale amendamentele care obligau partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare, precum și cel care prevedea publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor.
