Dronele: noul aliat al UE în lupta împotriva dăunătorilor
Comisia Europeană intenționează să relaxeze interdicția privind utilizarea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor, parte a unei reforme mai ample a normelor europene. Susținătorii acestei măsuri afirmă că tehnologia dronelor permite o tratare precisă a zonelor afectate, reducând cantitatea de substanțe chimice utilizate și limitând impactul asupra mediului.
Utilizarea dronelor agricole a crescut rapid la nivel global începând cu anii 2010. Acestea au devenit un instrument agricol obișnuit, dar fermierii europeni pot folosi dronele pentru pulverizarea pesticidelor doar în situații specifice, din cauza legislației actuale. Bruxelles-ul caută acum să schimbe aceste reguli, având sprijinul statelor membre care solicită de mulți ani reforme în acest domeniu.
„Europa dispune de talentul și tehnologia necesare pentru a deveni lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de ele”, a declarat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen.
Utilizarea dronelor în UE este reglementată de legislația aeronautică și de o directivă din 2009 care interzice pulverizarea aeriană a pesticidelor. Acest cadru legislativ a fost adoptat înainte de popularizarea dronelor ca instrumente agricole. În prezent, autoritățile naționale pot permite utilizarea dronelor pentru pulverizare doar în condiții în care aplicarea directă este dificilă sau periculoasă, cum ar fi în podgoriile terasate din Portugalia sau terenurile inundate.
Susținătorii reformei argumentează că actuala procedură de autorizare este greoaie și că avantajele dronelor depășesc circumstanțele excepționale în care pot fi utilizate. Dronele pot scana terenurile agricole, identifica dăunătorii și deficitul de apă, aplicând îngrășăminte și pesticide cu o precizie superioară. Acest lucru ar putea reduce consumul de substanțe chimice și costurile, limitând în același timp impactul asupra mediului și sănătății.
CropLife, o organizație de lobby a industriei pesticidelor, menționează că dronele funcționează în principal cu baterii, generând astfel mai puține emisii decât tractoarele. Ministerul ceh al agriculturii a observat o creștere constantă a interesului fermierilor pentru această tehnologie, subliniind că dronele pot contribui la reducerea cantității de produse aplicate și la limitarea efectelor acestora asupra organismelor non-vizate.
Comisia Europeană este conștientă că există „lacune importante în materie de cunoștințe” în ceea ce privește utilizarea în siguranță a dronelor agricole. Nu se știe cu exactitate cât de departe se pot dispersa pesticidele pulverizate și ce tipuri de drone sunt cele mai precise. Restricțiile actuale îngreunează testarea și obținerea informațiilor suplimentare. Sectorul agricol a semnalat că drona reprezintă tehnologia cel mai mult împiedicată de legislația actuală, deși ar putea contribui la utilizarea mai durabilă a pesticidelor.
Organizațiile de mediu cer prudență înainte de a permite pulverizarea cu drone pentru categorii extinse de pesticide, invocând riscurile pentru protecția datelor și posibilele inegalități generate de costul ridicat al tehnologiei.
Comisia Europeană pregătește o strategie digitală pentru agricultură, care ar urma să fie prezentată până la sfârșitul anului. Aceasta își propune să plaseze Europa în fruntea tranziției către agricultura de precizie. „Inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația”, a afirmat Christophe Hansen.
O primă tentativă de reformare a legislației privind dronele a eșuat din cauza disputelor politice legate de legea europeană pentru reducerea utilizării pesticidelor, retrasă în 2024. În decembrie 2024, 15 capitale europene, inclusiv Praga, au cerut Comisiei să elaboreze o nouă propunere. Comisia a inclus relaxarea normelor privind dronele într-un pachet legislativ mai amplu referitor la siguranța alimentelor și a hranei pentru animale.
Potrivit propunerii, statele membre ar putea autoriza utilizarea dronelor pe scară mai largă, cu condiția ca riscurile să nu fie mai mari decât cele asociate pulverizării tradiționale de la sol. Comisia dorește să dezvolte orientări tehnice, iar Consiliul UE a convenit în mai că guvernele ar trebui să aibă mai multă libertate de a autoriza dronele.
Măsura nu a generat opoziția puternică întâlnită în cazul altor componente ale pachetului și nu pare să provoace dispute în Parlamentul European înaintea unui posibil vot în toamnă. Totuși, întregul pachet trebuie adoptat ca un tot unitar, iar președinția irlandeză a Consiliului UE nu a găsit încă o cale clară pentru obținerea unui compromis asupra prevederilor mai controversate. Dacă pachetul va fi respins, modificarea normelor privind dronele ar putea deveni din nou victima unei dispute politice mai ample.
