Un „cimitir” de rechini din vremuri străvechi, descoperit în deșertul egiptean
Paleontologii au descoperit în deșertul Egiptului dinți fosilizați care indică existența a cel puțin șapte specii de rechini care au populat apele ce acopereau nordul Africii în urmă cu zeci de milioane de ani. Noile fosile, găsite pe Platoul Abu-Tartur, oferă indicii despre un ecosistem marin extrem de bogat din perioada Cretacică.
Nisipurile deșertului egiptean sunt uscate de mii de ani, dar cercetările sugerează că, în perioada Cretacicului, această regiune era acoperită de o mare tropicală. Dovezile sugerează că a existat un ecosistem foarte bogat, alimentat de curenți ascendenți care aduceau nutrienți din adâncuri.
Pe Platoul Abu-Tartur, paleontologii au descoperit dinți fosilizați ai unor rechini care prosperau într-un mediu marin bogat în pești. Speciile identificate până acum în acel strat al Formațiunii Duwi au ajuns la cel puțin șapte, oferind cercetătorilor o imagine asupra ecosistemelor marine bogate care existau odinioară de-a lungul marginii nordice a Africii.
„Privit în ansamblu, acest grup de fosile indică existența unui ecosistem marin bogat în nutrienți și cu o productivitate ridicată, de-a lungul marginii unei platforme marine în care se formau depozite de fosfați,” a declarat echipa condusă de paleontologul Tarek Yassin, de la Universitatea din Cairo, într-un studiu publicat în revista Cretaceous Research.
Deșertul de astăzi era acoperit de ape în urmă cu zeci de milioane de ani
În perioada Cretacică, Pământul arăta foarte diferit față de prezent, cu o climă de seră care făcea planeta mai caldă. Nivelul mărilor era mult mai ridicat, astfel încât întinse suprafețe de uscat din prezent se aflau sub apă, inclusiv regiuni din nordul Africii. Dovezile provin din depozitele de fosfați, care se formează frecvent în zone cu o productivitate marină ridicată.
În cercetări anterioare, Yassin și colegii săi identificaseră două specii de rechini pe baza câtorva dinți descoperiți în stratul fosilifer. Această descoperire era importantă, deoarece un ecosistem capabil să susțină mai mulți prădători de mari dimensiuni presupune existența unui lanț trofic bogat.
14 dinți fosilizați au scos la iveală alte cinci specii de rechini
În straturile negre și galbene de fosfați ale Formațiunii Duwi, paleontologii au descoperit alți 14 dinți de rechin, aparținând altor cinci specii, niciuna dintre ele nefiind identificată anterior la Abu-Tartur. În cazul rechinilor preistorici, dinții sunt adesea printre puținele rămășițe fosile care se păstrează, iar diferențele între aceștia pot fi decisive pentru identificarea unei specii.
Cercetătorii au stabilit că dinții aparțin celor cinci specii dispărute: Cretalamna cf. maroccana, Scapanorhynchus cf. raphiodon, Serratolamna cf. serrata, Squalicorax bassanii și Squalicorax pristodontus. Toate cele cinci specii sunt identificate pentru prima dată la Abu-Tartur, iar două dintre ele, Serratolamna cf. serrata și Squalicorax bassanii, sunt raportate pentru prima dată în Egipt.
Scapanorhynchus cf. raphiodon, rechinul cu dinții lungi și subțiri, ar putea reprezenta prima apariție cunoscută a acestei specii în Africa, iar fosila ar putea fi cel mai recent exemplar cunoscut în registrul fosil.
Ce ascunde, de fapt, „cimitirul” de rechini din deșert
Așa-numitul „cimitir” de rechini are o particularitate importantă: în perioada în care acești rechini au trăit, în zonă s-au acumulat foarte puține sedimente. Din această cauză, stratul de fosfați concentrează fosile provenite dintr-un interval de timp mai lung. Acest lucru sugerează că descoperirea nu demonstrează că toate cele șapte specii au trăit simultan în același loc.
Alte depozite de fosfați descoperite în regiuni precum Maroc și Siria conțin, de asemenea, fosile aparținând unui număr mare de specii de rechini, sugerând că întreaga regiune oferea condiții favorabile pentru acești prădători marini. Astăzi, din acel „paradis” al rechinilor nu a mai rămas aproape nimic, dar câțiva dinți fosilizați rămași prinși în rocă permit oamenilor de știință să reconstitue fragmente din această lume dispărută.
