Femeile din politică, țintite de atacuri personale și sexualizate mai frecvent decât bărbații
Spațiile online, în special rețelele sociale, constituie forumuri pentru dezbateri politice aprinse. Aceste platforme oferă publicului larg un spațiu pentru a-și exprima opiniile politice, pentru a se organiza și, uneori, chiar pentru a interacționa direct cu politicienii. Deși au un potențial democratizator, aceste platforme au devenit, de asemenea, un teren propice pentru discursul de ură, interacțiunile toxice și violența online.
O analiză recentă realizată de o echipă de cercetători de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a examinat peste 3,2 milioane de răspunsuri de pe X (fostul Twitter) adresate celor 88 de candidați la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Studiul a evidențiat diferențe semnificative în modul în care sunt tratați online femeile și bărbații din politică.
Cercetătorii au utilizat un algoritm de detectare a toxicității numit Perspective API, care estimează probabilitatea ca un cititor să perceapă un text ca fiind toxic. Aproape 80% dintre candidații studiați, provenind din Franța, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania, au primit răspunsuri toxice; însă candidatele au primit mai multe răspunsuri toxice în termeni absoluți decât omologii lor de sex masculin. Totuși, proporția răspunsurilor toxice nu a fost semnificativ diferită între sexe atunci când s-a ținut cont de numărul total de răspunsuri pentru fiecare postare.
În cadrul analizei, cercetătorii au identificat aproape 2.700 de răspunsuri extrem de toxice, pentru care algoritmul a înregistrat cea mai mare probabilitate de toxicitate. Dintre aceste răspunsuri, 71% erau îndreptate către candidatele femei, care se confruntau cu atacuri personale degradante, insulte sexiste, remarci cu caracter sexual explicit și încercări de a le reduce la tăcere sau de a le pune la îndoială dreptul de a ocupa spațiul politic. O femeie din patru a primit comentarii de natură sexuală.
În contrast, politicienii bărbați au fost țintiți de insulte care se concentrau asupra deciziilor lor politice, acțiunilor sau caracterului, fără a se face referire directă la identitatea lor de gen. Această distincție este crucială, deoarece abuzul bazat pe identitate transmite un mesaj fundamental diferit: nu „nu sunt de acord cu tine”, ci „nu ai ce căuta aici”.
Analiza a evaluat și „intensitatea toxicității” mesajelor, constatând că 62% dintre răspunsurile toxice adresate femeilor conțineau două sau mai multe elemente abuzive, comparativ cu 52% în cazul bărbaților. Atacurile multiple simultane au un impact psihologic mai mare, transmițând un semnal colectiv că prezența unei femei în spațiul politic nu este binevenită.
De asemenea, candidatele din grupurile politice de stânga au atras un volum mai mare de răspunsuri toxice. Aceasta sugerează că genul și ideologia politică se intersectează în moduri care generează abuzuri.
Studiul se alătură unui număr tot mai mare de dovezi care arată că ostilitatea online față de femeile din politică nu se limitează la o singură țară sau platformă. Cercetări din Suedia, Noua Zeelandă și Țările de Jos au documentat aceleași tipare legate de gen: femeile nu primesc întotdeauna mai multe abuzuri ca volum, dar ceea ce primesc este mai personal, mai sexualizat și vizează negarea dreptului lor de a ocupa funcții publice.
Consecințele sunt reale, cercetătorii stabilind o legătură între abuzul online și reducerea ambițiilor de realegere, autocenzura și retragerea completă a femeilor din spațiile digitale. Uniunea Europeană a început să ia măsuri pentru a combate acest fenomen, inclusiv printr-o directivă privind violența împotriva femeilor și Legea privind serviciile digitale care va intra în vigoare în 2024.
Aceste măsuri sunt necesare, dar nu suficiente. Politicile de moderare ale platformelor de socializare ar trebui să țină seama de abuzul bazat pe gen și să investească în instrumente de detectare care să înțeleagă contextul și limba locală. Abuzul online se adaptează constant, iar răspunsurile trebuie să evolueze odată cu el.
În concluzie, femeile din politică nu sunt pur și simplu supuse unei versiuni mai intense a abuzului cu care se confruntă bărbații. Ele se confruntă cu un fenomen diferit, care se manifestă prin denigrare personală, sexualizare și negarea sistematică a dreptului lor de a fi în spațiul politic. Înțelegerea acestei diferențe este primul pas către rezolvarea problemei.
