Mădălin Hodor răspunde lui Nicușor Dan privind cercetarea crimelor Revoluției și Mineriadei
Mădălin Hodor, vicepreședintele Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a reacționat la declarațiile președintelui Nicușor Dan, care s-a arătat sceptic în legătură cu soluționarea dosarelor Revoluției din 1989 și ale Mineriadei. Hodor sugerează că modelul german poate fi aplicat în aceste cazuri, având în vedere că procedurile legale pentru foștii criminali de război naziști rămân deschise „până la ultimul caz posibil”. Acesta a subliniat importanța transmiterii unui mesaj juridic și moral: „trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru crimele atroce împotriva umanității.”
Hodor a adus în discuție cazuri precum cel al lui Oskar Gröning, supranumit „contabilul de la Auschwitz”, care a fost condamnat la vârsta de 94 de ani pentru complicitate la peste 300.000 de crime, și cel al lui Irmgard Furchner, fostă secretară în lagărul Stutthof, condamnată la 97 de ani pentru complicitate la peste 10.000 de crime. De asemenea, Hodor a menționat cazul lui Josef Schütz, fost gardian SS la Sachsenhausen, care a fost condamnat la 101 ani și este cea mai vârstnică persoană judecată pentru crime naziste.
„Statul german menține deschise aceste proceduri până la ultimul caz posibil pentru a transmite un mesaj juridic și moral: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru crimele atroce împotriva umanității”, a subliniat Hodor.
În continuare, Hodor a explicat că, înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică. După 2011, instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare este suficientă pentru a încadra fapta drept complicitate la crimă, deoarece acuzatul a contribuit activ la funcționarea „mașinăriei de ucidere.”
„Domnul președinte Nicușor Dan spunea că au trecut 36 de ani și este sceptic că Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. Dar avem modelul german. Și întrebarea: De când adevărul are termen de prescripție?”, a concluzionat Hodor.
Jurnaliștii de la Recorder au realizat o anchetă care sugerează că șeful SPP, Lucian Pahonțu, a fost implicat în trupele de represiune din timpul Revoluției din 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității. În replică, Nicușor Dan a afirmat că Pahonțu nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive în acele perioade, menționând că articolul de presă referitor la acest subiect nu este justificat de conținut.
