Restrângerea mandatelor liderilor serviciilor secrete, dezbătută în Senat după 15 septembrie
Biroul Permanent al Senatului a stabilit miercuri, 15 septembrie, ca termen pentru acordarea avizelor și întocmirea raportului asupra proiectului USR care limitează mandatele șefilor serviciilor secrete. Inițiativa va ajunge în plen imediat după această dată, iar, în cazul adoptării, se va aplica inclusiv actualului șef al SPP, Lucian Pahonțu.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a menționat că nu au existat voturi împotriva calendarului stabilit în Biroul Permanent și și-a exprimat speranța ca proiectul să primească un vot favorabil în plen. „Credem că este foarte importantă limitarea mandatelor, o practică des întâlnită în democrațiile avansate, care protejează statul de concentrarea excesivă a puterii în mâinile unui singur om”, a afirmat Șipoș. La întrebarea dacă modificarea legislativă va afecta și directorul SPP, el a răspuns afirmativ, subliniind că inițiativa vizează toate aceste servicii.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a susținut, de asemenea, necesitatea limitării duratei mandatelor șefilor serviciilor, afirmând că „este nevoie pentru sănătatea democrației ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp.”
Acuzațiile la adresa lui Lucian Pahonțu
Discuția despre mandatul șefului SPP a fost reluată în urma unei anchete publicate de Recorder, care susține că Lucian Pahonțu a participat la reprimarea baricadei de la Intercontinental din 21 decembrie 1989 și la înăbușirea protestelor din timpul Mineriadei din iunie 1990. Președintele Nicușor Dan a respins aceste acuzații, afirmând că Pahonțu nu a participat la reprimarea manifestanților. Pahonțu a solicitat clarificarea acuzațiilor și a exprimat convingerea că verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității vor demonstra absența activităților de „poliție politică.”
Inițiative anterioare privind limitarea mandatelor
Limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a mai fost propusă anterior. În aprilie 2018, fostul deputat PSD Liviu Pleșoianu a depus patru proiecte de lege care vizau conducerile SRI, SIE, SPP și STS, propunând un singur mandat de maximum patru ani pentru directorii și adjuncții acestor servicii. Expunerea de motive a subliniat necesitatea limitării mandatelor pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii.
Problemele legate de controlul parlamentar
Dezbaterea privind mandatele apare și în contextul problemelor de control parlamentar asupra serviciilor. Analize recente au arătat că rapoartele de activitate ale SRI pentru perioada 2021–2024 au fost blocate în Parlament, ultimul raport aprobat fiind cel pentru anul 2020. Rapoartele SIE sunt secretizate și pot fi consultate doar de membrii comisiei parlamentare de control, fără a urma procedura de dezbatere și vot în plen aplicată rapoartelor publice.
