PISA 2025 dezvăluie o realitate alarmantă: aproape jumătate dintre elevii români întâmpină obstacole în înțelegerea lecturii
Aproape 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul necesar pentru a înțelege un text de lungime moderată, a identifica ideea principală și a găsi informațiile cerute, conform raportului PISA 2025 publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Proporția a crescut de la 41,7% în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte. OCDE îi clasifică pe cei care nu ating nivelul 2, considerat pragul minim de competență, ca având performanțe scăzute. Un rezultat sub acest nivel indică dificultăți în înțelegerea și utilizarea informațiilor dintr-un text în contexte concrete, asociate de obicei analfabetismului funcțional.
„La testele PISA nu contează atât de mult ce știi, ci ceea ce poți să faci cu informațiile pe care le ai”, a explicat un expert în domeniu. Situația devine și mai gravă atunci când sunt analizate cele trei domenii de bază. Raportul arată că 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim simultan la citire, matematică și științe, aproape dublu față de media OCDE de 19,7%. În 2022, procentul era de 33,2%. La matematică, 52% dintre elevi nu ating nivelul 2, ceea ce înseamnă că au dificultăți în a recunoaște modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic și în a utiliza noțiuni de bază pentru a găsi soluții. La științe, proporția elevilor aflați sub pragul minim este de aproape 46%, față de 44% în 2022.
În contrast, doar 4,8% dintre elevii din România ating nivelurile 5 sau 6, cele mai ridicate trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii, în timp ce media OCDE este de 11,9%. Scorul la citire a înregistrat cea mai mare scădere, elevii români obținând 413 puncte, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022. Aceasta este o scădere mai accentuată decât media OCDE, care a fost de 14 puncte. La științe, România a obținut 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât la evaluarea precedentă, iar la matematică, 419 puncte, în scădere cu nouă puncte. OCDE subliniază că diferențele înregistrate la matematică și științe nu sunt semnificative statistic, în timp ce rezultatul la citire este clar mai slab.
Privind evoluția pe termen lung, toate cele trei competențe au prezentat o tendință negativă. OCDE estimează pentru intervalul 2015-2025 o scădere de 18 puncte la citire, 22 de puncte la matematică și opt puncte la științe. Scorurile din 2025 sunt cele mai mici obținute de România după prima participare la PISA, în 2006. România rămâne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei și Ciprului. În clasamentul realizat pe baza punctajelor, România ocupă locul 53 la citire, locul 55 la științe și locul 48 la matematică, printre cele 91 de țări și economii participante. Elevii români sunt depășiți și de cei din state din afara Uniunii Europene, precum Muntenegru, Albania sau Serbia.
Diferențele de performanță între fete și băieți sunt semnificative. La citire, fetele au obținut 429 de puncte, iar băieții 399 de puncte, un decalaj de 30 de puncte. La matematică, băieții au avut un avantaj de aproximativ șase puncte, iar la științe rezultatele au fost asemănătoare. Statutul socioeconomic al familiei influențează puternic rezultatele, explicând 21,7% din diferențele dintre elevi la științe, aproape dublu față de media OCDE de 11,6%. Elevii din familiile cu un statut socioeconomic mai ridicat au obținut cu 122 de puncte mai mult la științe decât cei din medii dezavantajate, iar la nivelul OCDE, diferența medie este de 85 de puncte.
Diferențele se manifestă și în ponderea elevilor cu rezultate slabe. În România, diferența dintre elevii dezavantajați și cei avantajați care nu ating nivelul minim la științe depășește 50 de puncte procentuale, un dezechilibru semnificativ. Doar 7% dintre elevii români proveniți din medii dezavantajate reușesc să ajungă în sfertul celor cu cele mai bune rezultate din țară, comparativ cu o medie OCDE de aproape 12%. Școala frecventată influențează, de asemenea, performanța; România se află printre cele zece sisteme educaționale în care diferențele dintre școli explică cel puțin jumătate din variația rezultatelor la științe, caracteristică a unui sistem educațional segmentat.
Aproximativ 63,6% dintre elevii români învață în unități fără deficit de profesori, iar 44,9% în școli fără lipsuri materiale. De asemenea, 60,9% învață în unități în care este disponibilă pregătirea între colegi. În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, 39,9% dintre elevii români spun că o folosesc cel puțin săptămânal pentru a învăța, sub media OCDE de 45,5%. Totuși, 72,6% declară că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de inteligența artificială, depășind media OCDE de 62,6%. Numai 37,9% dintre elevii români spun că nu sunt distrați de dispozitivele digitale în timpul învățării. Aproape jumătate se află în școli unde telefoanele mobile sunt interzise, iar 72,8% învață în unități cu reguli privind utilizarea dispozitivelor digitale la diferite materii.
România a participat și la evaluarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, introdusă pentru prima dată la PISA 2025. Elevii români au obținut 442 de puncte și s-au clasat pe locul 51, cu aproximativ 57% dintre elevi neatingând nivelul de bază la această competență. Evaluarea principală a fost realizată în România de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. La nivel mondial, au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.
