Conflictele de vecinătate: Cine deține gardul comun și ce riscă cei care nu contribuie la întreținerea lui?
Codul civil reglementează proprietatea gardului dintre două proprietăți, împărțirea costurilor pentru construirea și întreținerea acestuia, precum și obligațiile vecinilor față de linia de hotar. Gardul amplasat pe linia de hotar este, în general, considerat o despărțitură comună, aparținând ambilor proprietari, cu excepția cazurilor în care există dovezi contrare. Dacă gardul este construit pe terenul unuia dintre proprietari, acesta devine proprietatea exclusivă a celui care l-a ridicat.
Cine suportă cheltuielile pentru construirea și întreținerea gardului?
Când gardul este amplasat pe linia de hotar și reprezintă o despărțitură comună, cheltuielile pentru construirea acestuia pot fi suportate de ambii proprietari, conform Codului civil. Articolul 662 permite oricărui vecin să solicite celuilalt contribuția la realizarea împrejmuirii, iar articolul 663 stabilește că lucrările de întreținere și reparare sunt plătite proporțional cu dreptul fiecărui coproprietar.
Renunțarea la coproprietatea asupra gardului
Un coproprietar poate renunța la dreptul său asupra gardului comun și nu mai este obligat să participe la cheltuielile de întreținere, cu condiția să nu beneficieze de construcția respectivă. Dacă un proprietar are o construcție sprijinită de gard, el rămâne obligat să contribuie la costurile aferente. În absența unor dispoziții legale, înălțimea gardului se stabilește prin acordul vecinilor, fără a depăși doi metri.
Refuzul de a contribui la cheltuieli
Problemele apar atunci când unul dintre vecini refuză să contribuie la cheltuieli. Articolul 662 prevede că oricare dintre proprietari poate obliga celălalt să participe la realizarea unei despărțituri comune. Așadar, refuzul nu anulează obligația legală. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, proprietarul interesat se poate adresa instanței pentru a solicita obligarea vecinului la plata contribuției. Chiar dacă un proprietar susține că nu își permite costurile, instanța poate stabili obligația de plată, iar hotărârea devine executorie.
Construirea gardului dincolo de hotar
Este esențial să se respecte limita dintre terenuri la construirea gardului. Dacă gardul depășește linia de hotar, persoana afectată poate solicita remedierea situației și restabilirea limitei. Proprietarul poate acționa în instanță pentru revendicarea suprafeței ocupate fără drept sau pentru stabilirea traseului exact al hotarului. Instanța poate dispune o expertiză topografică pentru clarificarea situației, iar gardul poate fi mutat sau modificat conform hotarului.
Cheltuielile pentru remedierea situației
Dacă instanța constată că gardul a fost construit cu încălcarea dreptului de proprietate, persoana responsabilă va trebui să suporte costurile remedierii. Aceste costuri pot include cheltuielile de judecată, costul expertizei și sumele necesare pentru mutarea sau modificarea gardului. Aceleași principii se aplică și altor construcții care ocupă terenul învecinat, permițând proprietarului afectat să solicite măsuri legale pentru restabilirea dreptului său de proprietate.