Parlamentul în audiență: Centrul Național Cyberint a raportat peste o mie de vulnerabilități ale instituțiilor
Centrul Național Cyberint (CNC) a transmis, din 2021 până în 2026, peste 1.300 de informări către instituții publice privind vulnerabilități informatice de natură tehnică, procedurală sau umană, a declarat șeful CNC, Anton Rog, la dezbaterile din Comisiile parlamentare pentru tehnologia informației. El a precizat că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) fusese avertizată încă din 2021 cu privire la existența unor vulnerabilități critice.
Comisiile parlamentare au analizat atacul cibernetic asupra ANCPI din 14 iulie 2026, în urma căruia platforma e-Terra a fost blocată, iar tranzacțiile imobiliare din România au fost afectate timp de aproape o lună. Anton Rog a afirmat că investigațiile Centrului Național Cyberint au identificat încă din 2021 compromiteri și vulnerabilități critice în sistemele ANCPI. Potrivit acestuia, informațiile au fost transmise premierului de la acel moment, conducerii Ministerului Dezvoltării și ANCPI.
„Investigațiile specifice derulate de Centrul Național Cyberint au permis identificarea unor compromiteri și vulnerabilități critice la nivelul anului 2021, aspecte care au fost comunicate prim-ministrului la momentul respectiv, conducerii MDLPA și ANCPI. În plus, vreau să precizez că, numai în anul 2025, am trimis 233 de informări legate de vulnerabilități, nu doar la ANCPI, ci în general, în arcul guvernamental, iar în intervalul 2021-2026 am trimis 1.304 informări către diverse instituții din arcul guvernamental cu vulnerabilitățile de ordin tehnic, procedural sau uman pe care le au aceștia în interior”, a precizat Rog. Șeful CNC a menționat că, potrivit datelor SRI, nu a existat un răspuns oficial din partea ANCPI la informările transmise.
Atacul din 14 iulie 2026 a fost unul de tip ransomware, atribuit actorului cibernetic ByteToBreach. Atacatorii au șters aproximativ 1.000 de servere virtuale din rețeaua ANCPI. Anton Rog a explicat că atacul a fost favorizat de mai multe vulnerabilități de securitate, printre care utilizarea unor parole cu un nivel redus de complexitate și reutilizarea acestora pentru perioade îndelungate, inclusiv pentru conturile de administrator. Au fost identificate și sisteme vechi, care nu mai fuseseră actualizate de mai mulți ani, precum și reguli permisive de acces în rețeaua internă.
Directorul adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Ionuț-Andrei Iacoboaei, a afirmat că ANCPI a folosit aceeași parolă de administrare pentru conturi diferite, o practică nerecomandată. „Escaladarea și compromiterea au fost posibile datorită unui cumul de factori – vorbim de sisteme vulnerabile, de lipsă de actualizări de securitate, de utilizarea acelorași parole pentru conturi diferite. (…) Nu a fost un atac foarte sofisticat, din perspectiva DNSC, a fost un atac derulat prin exploatarea unor vulnerabilități cunoscute”, a detaliat acesta. DNSC a transmis către 2.400 de instituții publice de nivel național notificări prin care au fost semnalate peste 40.000 de vulnerabilități.
Reprezentanții ANCPI au declarat că activitatea instituției, afectată de atacul cibernetic din 14 iulie, ar putea fi reluată integral în cursul săptămânii viitoare. „Încercăm să luăm cele mai bune măsuri, o parte din aplicații au fost pornite; cred că cel târziu săptămâna viitoare vom reporni integral activitatea”, a spus Mircea Popa, director general adjunct al ANCPI. Eduard Gheorghe, șeful direcției informatice din ANCPI, a precizat că nu există informații potrivit cărora bazele de date ale instituției ar fi fost afectate.
Președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, deputatul USR Radu Mihaiu, a declarat că analiza atacului asupra ANCPI ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de protecție al altor instituții publice. „Discuțiile de astăzi mi-au confirmat că întrebările care se pun acum sunt: câte alte instituții s-ar putea trezi în situația ANCPI și, mai ales, când. Avem o mare problemă. E vorba și de erori tehnice, dar și mai grave sunt cele instituționale, care permit și chiar favorizează astfel de atacuri. Sunt componente care nu sunt acoperite de contractele de mentenanță, sunt componente expirate, evident pline de vulnerabilități. Toate acestea pentru că, la nivelul conducerii instituțiilor, nu există conștientizarea pericolului real pe care îl prezintă atacurile cibernetice. Realitatea este că instituțiile din România nu sunt protejate, că avem zeci, poate chiar sute de instituții care se pot afla oricând în situația ANCPI”, a spus deputatul USR.
Senatorul PSD Marius Humelnicu a criticat faptul că ANCPI a primit informări privind vulnerabilitățile, dar acestea nu ar fi fost urmate de măsuri suficiente. „Nu înțeleg de ce nu aveți o colaborare cu specialiști. Cred că ar trebui să răspundă președintele ANCPI pentru ce s-a întâmplat; nu știu de ce nu și-a dat demisia sau nu a fost demis”, a declarat Humelnicu.
