Inovație în cercetare: Crearea de șoareci cu creier parțial uman
Oamenii de știință au reușit să creeze șoareci al căror creier este format în proporție de aproximativ 50% din țesut uman, în scopul de a înțelege mai bine și de a dezvolta noi tratamente pentru afecțiuni precum schizofrenia, epilepsia, paralizia cerebrală, dizabilitatea intelectuală și forme rare de demență. Această inovație a fost realizată de o echipă de cercetători coordonată de doctorul român Sergiu Pașca, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford.
Cercetătorii au transplantat celule cerebrale umane, cultivate în laborator, în șoareci modificați genetic, care s-au născut fără cortex cerebral sau hipocamp. Această abordare a permis crearea unui spațiu necesar pentru dezvoltarea țesutului uman în interiorul craniului rozătoarelor. Procedura oferă posibilitatea prelevării de celule de la pacienți cu afecțiuni neurologice, transformarea acestora în țesut cerebral în laborator și apoi creșterea acestui țesut în animale vii pentru a studia impactul bolii asupra țesutului cerebral uman și eficiența diferitelor medicamente.
Sergiu Pașca a declarat: „În comunitatea științifică depunem de mult timp eforturi uriașe pentru a găsi soluții terapeutice pentru aceste afecțiuni. Realitatea este însă că psihiatria și neurologia au rămas în urma tuturor celorlalte ramuri ale medicinei.” El a subliniat complexitatea creierului uman și inaccesibilitatea cercetării directe ca fiind provocări majore.
Controverse etice și preocupări privind conștiința
Studiul a generat controverse etice privind bunăstarea animalelor și posibilitatea ca țesutul uman să dobândească o formă de conștiință sau să simtă durerea. Pașca a menționat că proiectul a fost supus unei evaluări etice extinse, dar experții subliniază că monitorizarea continuă este esențială. Emily Jackson, profesoară de drept la London School of Economics, a declarat că „bunăstarea animalelor reprezintă o preocupare foarte importantă.”
Detalii tehnice despre studiu
Într-un studiu anterior, echipa de la Stanford a transplantat neuroni umani în creierul unor șobolani, dar țesutul nu a avut suficient spațiu pentru a se dezvolta. Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii au modificat genetic șoarecii astfel încât dezvoltarea cortexului cerebral și a hipocampului să fie oprită. Deși aceste animale au supraviețuit, ele prezintă probleme de memorie și se deplasează cu mai multă precauție.
În cadrul studiului publicat în revista Nature, șoarecii au fost injectați cu organoizi cerebrali umani, creați prin reprogramarea unor celule de piele donate. Fiecare animal a primit aproximativ 100.000 de celule cerebrale umane, iar în total, țesutul uman a ajuns să ocupe aproximativ jumătate din volumul creierului. La trei luni după intervenție, țesutul uman se conectase la sistemul circulator al șoarecilor.
Studii ulterioare și aplicații potențiale
Oamenii de știință au expus o parte dintre animalele create la un nivel scăzut de oxigen pentru a studia vulnerabilitatea celulelor nervoase umane. Rezultatele au arătat că țesutul cerebral uman dezvoltat în șoareci conținea neuroni von Economo, celule rare care, până acum, fuseseră observate doar în examene post-mortem.
Profesoara Madeline Lancaster, coordonatoarea unui grup de cercetare din cadrul Laboratorului de Biologie Moleculară din Cambridge, a declarat că metoda este potrivită pentru studierea bolilor care necesită un organism complet, dar a subliniat că este necesară o evaluare atentă a eticii acestei abordări.
În concluzie, cercetarea lui Sergiu Pașca deschide noi orizonturi în înțelegerea bolilor neurologice și dezvoltarea unor tratamente, dar ridică și întrebări importante privind etica și bunăstarea animalelor utilizate în aceste studii.
