CCR analizează plângerea lui Bolojan referitoare la disputele constituționale între ÎCCJ și Executiv
Curtea Constituțională discută miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost formulată după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Bolojan a declarat: „Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.”
El a menționat că instanța depășește sfera de competență atribuită constituțional, deoarece, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusiv ale puterii executive și legislative.
Bolojan a argumentat că instanța perturbă echilibrul bugetar național, ceea ce constituie o „ingerință directă” în activitatea executivă a statului. În luna martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sumă reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.
„Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune, iar termenul stabilit de către ÎCCJ este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, o penalitate de 1% pe zi din această sumă, reprezentând 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este, în fapt, mult mai mare, deoarece mai sunt sume în zona de Parchet, care se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat Bolojan.
Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată rapid, chiar de la primul termen al procesului.
