Comisia de la Veneția analizează legalitatea amendamentului care a dus la pierderea mandatului de primar de către Dominic Fritz
Comisiei de la Veneția i s-a solicitat o opinie oficială referitoare la așa-numitul amendament Fritz, prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut funcția de edil din cauza unor acte semnate în contradicție cu legea. Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a adresat o interpelare oficială Comisiei de la Veneția, cerându-i să ofere un punct de vedere cu privire la legalitatea acestei legi adoptate de Parlamentul României.
În solicitarea adresată Comisiei de la Veneția, Helgesen menționează: „Aș dori să solicit în mod oficial un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale aplicabile.”
Helgesen a explicat că această lege conține dispoziții legislative tranzitorii care ar putea duce la încetarea automată, cu efect retroactiv, a mandatelor elective locale, fără o evaluare individualizată. Aceste mandate ar urma să se stingă la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026. Această situație este considerată deosebit de urgentă, având în vedere impactul asupra continuității reprezentării democratice locale și stabilității autonomiei locale în România.
Comisia de la Veneția, conform reglementărilor sale, are rolul de a emite avize, atât din proprie inițiativă, cât și la solicitarea instituțiilor autorizate ale statului. Recomandările Comisiei sunt considerate „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, dar care pot influența legislația tradițională.
De asemenea, s-a subliniat că Legea privind integritatea va fi evaluată de Comisia Europeană în cadrul ultimei cereri de plată, iar autoritățile române sunt angajate în discuții tehnice pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la termenul-limită de 31 august 2026.
Curtea Constituțională a României a afirmat că actuala lege nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o formă de răspundere cu sancțiuni bine definite, menite să protejeze integritatea funcției. Aceasta a subliniat că neretroactivitatea legii este un principiu constituțional și că legiuitorul nu poate adopta acte contrare acestui principiu.
În contextul controverselor generate, reprezentanții Partidului Social Democrat (PSD) au acuzat Uniunea Salvați România (USR) de trădare națională, susținând că solicitările USR către oficialii europeni pentru intervenții împotriva României sunt acte iresponsabile și antinaționale. Aceștia au subliniat că Dominic Fritz a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, iar cererile USR contravin standardelor de integritate recomandate de Comisia Europeană.
